Sari direct la conținut

Arta vizuala romaneasca se conecteaza la Internet

Cotidianul

Desi omniprezent, mediul digital este considerat rece, distant si impersonal. Arta digitala are rolul de a rasturna aceasta prejudecata.

Primul centru destinat exclusiv artei digitale, „Binar”, va fi deschis abia peste o luna, la initiativa fundatiei AltArt din Cluj. Se spune ca traim in plina era postdigitala si ca arta contemporana se bazeaza in mare parte pe noile media, calculatorul fiind acum unul dintre cele mai folosite instrumente ale artistilor.

In Europa – atit in vest, cit si in est – exista de foarte mult timp centre de cercetare si de promovare a artei digitale, cum sint „Mama” din Zagreb, „Kuda” din Novi Sad, „Watershed” in Bristol. Unele dintre ele sint institutii foarte mari si complexe, puternic finantate de stat, cum este cazul centrelor „CIANT” din Praga sau „Transmediale” din Berlin.

Cultura digitala nu e inca critica

„Ideea centrului AltArt este aceea de a crea resurse si de a oferi spatiu pentru proiecte de arta new media care sa mearga dincolo de expunerea/vizionarea unor lucrari. Proiectul isi propune sa creeze dezbateri pe teme legate de arta, tehnologie, societate”, explica Rarita Szakáts, director al fundatiei AltArt.

„Cred ca arta contemporana, in general, si arta digitala, in particular, nu sint suficient promovate in Romania”, completeaza Szakáts. Cu toate acestea, arta digitala a devenit populara in Romania relativ recent. „Cei care spun ca nu poti sa aduci in Romania muzica electronica si «visuals» de ultima ora ar trebui sa se mai updateze!”, spune Cosmin Tapu (MNAC).

In ciuda interesului si a curiozitatii, se simte insa o lipsa de pregatire si de spirit critic. „Oamenii vor sa vina, sa asculte, sa vada si sa plece. Si nu pentru ca nu au nimic de spus, ci pentru ca le lipseste cultura dialogului si a dezbaterii si nici nu au inca o cultura vizuala si un ochi critic”, regreta Rarita Szakáts.

Primele festivaluri

Cele mai importante institutii din Bucuresti care promoveaza (si) arta new media sint Muzeul National de Arta Contemporana, Centrul International de Arta Contemporana si Galeria Noua. MNAC a organizat primul festival de muzica electronica si arta digitala din Romania, in parteneriat cu Asociatia Rokolectiv.

„La prima editie au fost peste 3.000 de oameni care au savurat intregul program (destul de incarcat) al festivalului. La anul, Rokolectiv va lua proportii si va avea un program de exceptie in parteneriat cu Club Transmediale din Berlin si cel mai probabil cu Mutek din Montreal”, ne asigura Cosmin Tapu, unul dintre organizatori. Editia din acest an a avut loc in perioada 27-29 ianuarie.

Printre invitatii romani au fost VJ MiKa, Yvat & Cut-Raw si Underconstruct. Un alt exemplu este AVmotional, „festivalul romanesc pentru simbioza Audio si Video”, organizat de grupul de artisti de la www.avmotional.com, Mihaela Kavdanska (VJ MiKa) si Stefan Tiron.

Net-ul, ultima frontiera

Acum aproximativ un an, in Europa a aparut o noua generatie de artisti, autonumiti webjokeys (WJs), care folosesc un program, inca in stadiul de experiment, cu ajutorul caruia selecteaza imagini, texte, animatii si sunete de pe diferite site-uri si le utilizeaza in performance-urile lor. „Poti sa mixezi in timp real utilizind paginile web. Ideea mi-a placut foarte mult.

O fi Internetul mare, dar de explorat, fiecare il exploreaza diferit. Fiecare cauta alte lucruri, are un alt mod de abordare. Mie imi place foarte mult sa fac conexiuni in cautarile mele cele virtuale”, explica Suzana Dan, artist plastic. „E si asta o chestie, sa pleci de la ata de cusut si sa ajungi la macaci de pilda”, adauga artista.

Webjokey-ii se aseamana intr-un fel cu DJ-ii si VJ-ii, pentru ca procesul in sine de mixare este acelasi. Diferenta consta in faptul ca WJ-ii nu folosesc date preinregistrate.

Arta la tastatura

Recent a avut loc la MNAC primul workshop international de webjay-ing din Bucuresti, in cadrul États Généreaux de la Francophonie. Intr-o atmosfera relaxata, artistii romani si francezi si-au expus viziunea asupra netului, mixind pe sase calculatoare la care erau conectate ecrane. Initial, oamenii prezenti la workshop erau sceptici si glumeau pe seama ideii de webjay-ing.

„Cred ca e nevoie de foaaarte mult talent sa navighezi pe mai multe site-uri in acelasi timp! Arta, frate!” In clipa in care proiectiile au inceput, vocile circotase s-au stins. Prima lucrare a fost a Olgai Kisseleva, o artista de origine rusa preocupata de modul in care noile tehnologii actioneaza asupra vietilor noastre.

Performance-ul s-a bazat pe o serie de site-uri ale serviciilor secrete din lume, pe imaginile din camerele de filmat si pe softurile de supraveghere si a aratat cum aceste instrumente ne pot spiona sau viola intimitatea.

Jean Baptiste Bayle a prezentat o lucrare parodica axata pe efectele nocive ale noii societati de tip Big Brother. Accentul a fost pe omniprezenta motorului de cautare Google in viata oamenilor si pe felul in care Google isi apropriaza gindurile, dorintele, prietenii, cartile noastre, ajungind intr-un final sa se autodevoreze („Google will eat itself!”).

Artistii romani care au participat la eveniment sint Vali Chincisan, Suzana Dan, Mihaela Kavdanska si Dorel Naste.

Articol integral in Cotidianul

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro