Asistentul medical de la Socola care a montat o cameră ascunsă în biroul în care se schimbau medicii, achitat. Cum au motivat judecătorii
„Fapta nu este prevăzută de legea penală”, a motivat luni, 19 august, Judecătoria Iași achitarea asistentului medical de la Institutul de Psihiatrie Socola. Acesta fusese trimis în judecată pentru violarea vieții private. Instanța a decis și restituirea camerei video și a cutiei în care a fost ascunsă, dar decizia nu este definitivă.
În timpul pandemiei de COVID-19, un scandal uriaș a izbucnit la Institul de Psihiatrie Socola Iași, cea mai mare unitate medicală de profil din regiunea Moldovei. Un asistent medical care ținea locul asistentei șefe a fost acuzat că spiona medicii în momente private, când aceștia își schimbau hainele de stradă cu echipamentele medicale.
Cazul a ieșit la iveală în aprilie 2020, când o doctoriță a observat pe pervazul ferestrei o cutie suspectă. Medicii au verificat-o și au constat că în interior se afla o cameră video care înregistra totul. A fost anunțată conducerea unității medicale, mai apoi Poliția.
Camera video se afla în biroul asistentei-șefe care în perioada pandemiei, urmare a reorganizării spațiilor, fusese transformat în vestiar pentru medici. Nu exista o decizie scrisă în acest sens, însă era stabilit verbal ca respectivul birou să fie zona de filtru, unde cadrele medicale se schimbau de haine, îmbrăcându-se cu echipamentele de protecție.
În urma verificărilor interne, conducerea spitalului a aflat că persoana care a amplasat camera video ascunsă într-o cutie era asistentul medical care în perioada perspectivă avea rol de asistent șef, titulara funcției aflându-se în concediu medical. Bărbatul a și recunoscut fapta.
A spus inițial că voia să audă ce vorbesc medicii despre el
Inițial, în declarațiile publice oferite presei locale, asistentul medical a declarat că a montat respectiva cameră video pentru a afla ce discută cadrele medicale despre el, pentru că intenționa să candideze pentru postul de asistent-șef, după ieșirea la pensie a celei care ocupa funcția.
„Dacă aflam că nu există aprecieri pozitive la adresa mea nu mă mai interesa să candidez”, a declarat asistentul medical, în aprilie 2020, pentru publicația locală BZI.ro.
Acesta a negat cu vehemență că ar fi intenționat să înregistreze medicii în ipostaze intime.
A invocat dispariția materialelor sanitare
Trimis în judecată pentru violarea vieții private, asistentul medical a continuat să își susțină nevinovăția. Dar și-a schimbat strategia de apărare. În fața judecătorilor, el a susținut că a decis să amplaseze camera video în biroul respectiv deoarece consumul de materiale sanitare era exagerat, iar el bănuia că este sustras de către angajații spitalului.
„Inculpatul a prezentat faptul că a plasat acel dispozitiv pentru a se proteja pe sine de unele repercusiuni care ar putea apărea în ipoteza existenței unor infracțiuni de sustragere de materiale sanitare”, a susținut avocatul asistentului medical în instanță.
Mai mulți martori, colegi cu asistentul pus sub acuzare, au declarat în fața judecătorului că în cele două secții unde lucrau nu erau internați pacienți, însă dispăreau cantități mari de materiale sanitare. Era un consum nejustificat, au afirmat aceștia, subliniind că „în fapt exista o sustragere de materiale, respectiv măști, dezinfectant și alte produse sanitare”.
În apărarea sa, asistentul medical a arătat că acea cameră și a fost așezată pe pervaz și viza în mod direct dulapul în care se depozitau acele materiale, nu surprindea întregul biroul.
Decizia instanței
După trei ani de procese, Judecătoria Iași a dat câștig de cauză asistentului medical.
„Dispune achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracțiunii de violarea vieţii private, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. (…) Dispune restituirea către inculpatul O.G.- a următoarelor bunuri: cameră video marca QUER model KOM 0904, card memorie de 32 gb şi cutie de carton în care au fost amplasate, bunuri ridicate de la inculpat şi introduse la Camera de corpuri delicte a Poliţiei Municipiului Iaşi, cu menţiunea că are obligaţia de a le păstra până la rămânerea definitivă a hotărârii”, se arată în soluția pe scurt a instanței.
Hotărârea pronunțată pe 19 august poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare.