Atacurile cibernetice rusești ar putea fi socotite crime de război. Investigație la Curtea Penală Internațională
Procurorii de la Curtea Penală Internațională (CPI) investighează atacurile cibernetice rusești asupra infrastructurii civile ucrainene ca posibil crime de război, au declarat mai multe surse pentru Reuters. Dacă procurorii vor găsi suficiente indicii, Curtea ar putea emite mandate de arestare în aceste spețe.
Investigația vizează atacuri asupra infrastructurii care au periclitat vieți prin întreruperi de energie și de furnizare a apei, a comunicațiilor serviciilor de urgență sau perturbarea serviciilor mobile de date care transmit avertismenteer de raid aerian, a declarat una dintre cele patru surse menționate de Reuters.
Anchetă în curs privind atacurile cyber ale rușilor
Procurorii CPI colaborează cu echipe ucrainene în investigarea „atacurilor cibernetice comise de la începutul invaziei” în februarie 2022, a spus oficialul, care a dorit să rămână anonim. Două alte surse au confirmat că sunt cercetate atacurile cibernetice în Ucraina, ancheta putând merge până în anul 2015, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea.
Moscova a negat că ar fi declanșat astfel de atacuri, iar oficiali ruși au afirmat că aceste acuzații sunt încercări de a provoca sentimente antirusești. Ucraina strânge probe care să sprijine investigația Curții Penale Internaționale.
Cabinetul procurorului CPI a refuzat să comenteze aceste informații precizând că nu poate comenta chestiuni legate de investigații în curs, dar anterior precizase că are jurisdicție și pentru investigarea infracțiunilor cibernetice.
Curtea a emis patru mandate de arestare împotriva a patru oficiali de prim rang de la începutul invaziei. Printre aceștia se află și președintele Vladimir Putin, suspect de crime de război legate de deportarea copiilor ucraineni în Rusia. Rusia, care nu este stat membru al CPI, a respins decizia ca „nulă și neavenită”. Nici Ucraina nu este parte a Curții, dar a acordat acesteia jurisdicție să ancheteze crimele comise pe teritoriul său.
În aprilie, o cameră preliminară a emis mandate de arestare care-i vizează pe doi comandanți militari ruși care ar fi comis crime împotriva umanității prin lovituri asupra infrastructurii civile.
Două surse apropiate anchetei au precizat că sunt cercetate cel puțin patru atacuri majore asupra infrastructurii energetice. Una dintre surse a spus că în vizorul CPI a intrat un grup de hackeri ruși intitulat „Sandworm”, despre care oficiali ucraineni și experți în domeniu cred că ar avea conexiuni cu serviciul de informații al armatei ruse.
O echipă de la Centrul pentru Drepturile Omului a Universității Berkeley a investigat atacurile cibenetice ale Sandworm din 2021 încoace și a identificat cinci dintre ele care ar putea fi catalogate drept crime de război. Tot Sandworm s-a aflat în spatele unui atac din 2015 ce a vizat rețeaua electrică din vestul Ucrainei. De asemenea, un grup de hackeri ce ar putea să activeze tot în Sandworm au revendicat atacul din 12 decembrie asupra companiei Kievstar, un furnizor de telefonie mobilă.
O problemă juridică încă neclarificată
Atacurile cibernetice care țintesc sisteme de control din industrie, de care depinde infrastructura industrială, sunt rare, dar Rusia este printre puținele țări din lume care posedă mijloacele de a recurge la aceste atacuri.
Ancheta CPI ar putea crea un precedent în dreptul internațional care se referă la conflictele armate. Convențiile de la Geneva interizc atacurile asupra obiectivelor civile, dar nu există o definiție acceptată universal în ceea ce privește crimele de război cibernetice. Experți în drept au elaborat în 2017 un ghid intitulat Manualul de la Tallinn, privind aplicarea dreptului internațional în ce privește războiul cibernetic.
Experți consultați de Reuters susțin că este neclar dacă datele informatice pot fi considerate „obiect” al unui atac interzis de către dreptul umanitar internațional și dacă distrugerea lor, ce poate fi devastatoare pentru civili, poate constitui o crimă de război.
„Dacă CPI abordează problema, acest lucru ar aduce mai multă claritate pentru noi”, a declarat profesorul Michael Schmitt de la Universitatea Reading. Acesta crede că atacul asupra Kievstar, deținută de către compania olandeză Veon, îndepliniște criteriile pentru a fi definită drept crimă de război. „Întotdeauna te uiți la consecințele previzibile ale operațiunii tale, iar în acest caz o consecință previzibilă a fost că vei pune vieți omenești în pericol”, susține Schmitt.
INTERVIURILE HotNews.ro