Augustin Zegrean susține că CCR are motive să respingă legea privind pensiile magistraților. Ce invocă fostul judecător al Curții

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean susține, într-un dialog cu HotNews, că legea care modifică sistemul de pensii speciale, atacată de instanța supremă la Curtea Constituțională, poate fi respinsă din motive precum principiul neretroactivității sau pentru că a fost adoptată printr-o procedură excepțională, și nu prin lege în Parlament.

Augustin Zegrean a subliniat că nu a citit cele 39 de pagini de pagini prin care Curtea Supremă a sesizat CCR, dar „la ÎCCJ sunt juriști buni care pot găsi probleme de neconstituționale”. Ambele probleme invocate de Zegrean se regăsesc în sesizarea făcută de Curtea Supremă.

„Șanse sunt tot timpul dacă ne uităm la legile pe care le fac mai nou. Toate au probleme de constituționalitate fie la modalitatea de adoptare, fie la conținut. Nu am citit motivele pentru care o atacă la CCR, dar o cale de atac este pe prevederi retroactive. Dacă pe asta merg, au șanse”, afirmă Zegrean.

Alte motive precum lipsa avizului CSM sunt catalogate de Zegrean drept „povești”, întrucât „inițiatorul (n.r. Guvernul) nu are obligația să țină cont de el și nici să aștepte dacă nu-l dau la timp”.

În schimb, o problemă constituțională e că Guvernul își asumă răspunderea pe modificări asupra unei legi adoptate de Parlament, pe când procedura firească este ca aceste modificări să fie făcute tot printr-o lege în Parlament.

„Modalitatea de adoptare este discutabilă pentru că nu este o problemă pe care să o dai peste cap așa printr-o asumare a răspunderii. Legea nu a fost pusă în dezbaterea publică, nu a știut nimeni de ea. Modalitatea de adoptare a legilor este alta. Asumarea răspunderii este a guvernului, aici e vorba de modificarea unei legi, iar legile sunt adoptate de Parlament. Bine ar fi fost să o dezbată în Parlament, dar Parlamentul nu a fost deloc interesat”, susține fostul președinte al CCR.

„Nimeni nu s-a gândit vreodată că putem ajunge în această situație”

Modificări la statutul magistraților, precum este cazul aici, trebuie să se facă printr-o discuție între puterea executivă și cea judecătoarască, mai subliniază Zegrean.

„Nu este o adoptare normală. Faptul că și-au asumat răspunderea pe cinci proiecte de lege într-o zi trebuie să dea de gândit. Asumarea răspunderii este o chestie absolut excepțională. Și la ordonanțe de urgență au fost cazuri pe care Curtea le-a respins pentru că nu se justifica urgența. Nu se poate să faci 5 asumări într-o zi. Nimeni nu s-a gândit vreodată că putem ajunge în această situație”, a adăugat fostul președinte CCR, în prezent avocat.

Legea privind reforma pensiilor speciale este singura care a fost adoptată până în prezent întrucât opoziția a ales să nu o atace printr-o moțiune de cenzură în termenul de trei zile de la asumarea răspunderii. Celelalte patru proiecte pentru care Ilie Bolojan și-a asumat luni răspunderea au fost atacate prin moțiuni de cenzură care vor fi dezbătute și votate duminică în Parlament.

De ce au fost declarate neconstituționale proiectele de până acum

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, joi, sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituționalitatea Legii care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Instanța supremă acuză, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.

Și în trecut subiectul eliminării pensiilor speciale a ajuns pe masa Curții Constituționale a României (CCR), iar proiectele de lege care aveau drept scop eliminarea acestora au fost respinse de judecătorii constituționali. Ilie Bolojan a susținut marți că au fost analizate vechile decizii ale CCR pentru a nu mai exista probleme de constituționalitate în actualele modificări. 

Câteva dintre motivele invocate până acum de CCR, când a decis că este neconstituțională eliminarea pensiilor speciale: 

• Faptul că magistrații au nevoie de aceste pensii – pentru că de-a lungul carierei le sunt impuse o serie de reguli, cum ar fi interzicerea dreptului la grevă sau interzicerea dreptului de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European
• Ar fi fost afectat un drept legal dobândit 
• Independența justiției ar fi fost afectată 
• Discriminare între categorii de pensionari – în 2022 a fost declarat neconstituțional un proiect de lege care prevedea eliminarea pensiilor speciale doar pentru parlamentari
• Nereguli legate de procedura de adoptare a legii de către Parlament 
• Legea a fost creată „fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact”
• Nu au fost respectate decizii anterioare ale CCR pe același subiect

Cel mai recent, în decembrie 2024, CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Potrivit Curții, legea care ar fi introdus taxa progresivă pentru aceste pensii ar fi creat „premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”.