Babana, Cacaleti, Cuca, Mirosi. Stii de unde vin numele localitatilor din judetul Arges? Nu-i nimic, pe unele nu le stiu nici functionarii primariilor. I-a intrebat Haute Culture

De unde vin numele stranii, ridicole, chiar, ale unor localitati din Arges? I-am intrebat pe functionarii Primariilor respective. Apoi, am verificat declaratiile oficialilor. Intr-o carte de toponime ale Argesului din 1963 si in Dictionarul de Toponime al Academiei Romane (coordonator: Nicolae Saramandru). Am ras. Multi dintre functionari nu stiau sau erau perplecsi in fata celei mai simple intrebari. Am vorbit cu o gramada de oameni: de la domnul caustic din Leresti la etnologul Caciula din Ciocanul si secretarul primariei Vorovenci din Rucar. Ne-am conversat politicos cu amabile doamne din Mirosi sau culte cercetatoare de la Directia Turistica din Pitesti. Asculta audio calatoria printre cele mai stranii toponime din judetul Arges!

Iata ce spun cartile:

Babana = cu apucaturi de baba / Ciocanul = inaltime, movila / Cacaleti = bulgarescul ckakanet, lacusta / Ciomagesti = albanezul, turcescul çomak, çumak / Furnicosi = plini de furnici / Cuca = delusor, varf de munte despadurit / Mirosi= grecescul myros, unul dintre simturi

Iata ce spun functionarii de la Primarie:

Cititi in extenso experienta Haute Culture:

Babana = cu apucaturi de baba (zice: cartea toponimelor Argesului)

O doamna din Babana da marturie: “Din ce-am citit noi, din toponime, baban inseamna bogat, bogatas. Atestarea comunei e din 1570. Va mai spun si ca s-a aciuat o babuta pe aici si-o chema Babana. S-a aciuat cu o turma de oi. Dar baban inseamna oameni mai bogati.” Doamna stie mai multe variante, a ales una care da bine la imagine.

Ciocanul = inaltime, movila (zice Dictionarul)

Am sunat la primaria comunei Dambovicioara, de care apartine satul, ca sa descopar care-i semnificatia numelui localitatii. Secretara a pomenit de un domn Caciula. Etnologul local Caciula a scris monografia satucului Ciocanul, este expert in istoria asezarii rurale. N-am aflat intelesul numelui Ciocanul. Dar perspectiva ca domnul Caciula stie tot despre Ciocanul mi s-a parut admirabila. Am sunat in alta zi la primarie, poate vorbesc personal cu cercetatorul Caciula. Nimeresc un domn la telefon. Mi-a lasat o adresa de e-mail. “De ce va zic sa lasati un mail? As vrea sa vorbesc cu domnul Caciula, care-a a scris monografia satului. Daca as putea sa fac cumva rost de carte, ori v-o trimit cumva. Ori vedem.” Din doua telefoane la primarie, voi primi moca o carte despre Ciocanul. Mi-am zis asa: la Ciocanul doar monograful detine secretul locului.

Cacaleti din bulgarescul ckakanet, lacusta (zice cartea toponimelor Argesului, 1963)

La Cacaleti nu raspunde nimeni. N-am aflat. Am sunat la comuna de care apartine portiunea de sat, sau ce-o fi Cacaleti. Intra si tot intra faxul. De-o saptamana. E no man’s land? De oftica & frustare ca nu dau de Cacaleti l-am cautat din nou pe net.E aici, totusi.Uite ce frumos e descris: Cacaleti este o sectiune a unei asezari populate în Judetul Arges. Este situata la o altitudine de 366 metri deasupra nivelului marii si are o populatie de 2,043 locuitori. Ora locală curentă este 16:13; soarele rasare la 08:02 si apune la 20:09.

Ciomagesti din çomak, çumak cuvantul este albanez/turcesc, iar aici prin 1626 erau niste romani Ciomag care au fugit in Tara Ungureasca (zice Cartea din 1963)

Nimic. Toata lumea de la primarie e cu treburi pe teren in Ciomagesti. Mi se spune sa tot revin. Ciomagestenii sunt localnici ocupati.

Cuca = delusor, varf de munte despadurit (zice Dictionarul)

Cine nu stie regula: Esti de la Cuca Macaii inseamna „esti de la capatul lumii!” Azi, in 2017, la Cuca, motto-ul este, cred: Direct. Rapid. Eficient. Traiesti in Cuca, stii ce-i Cuca. “Aaaa, desigur, va spun.”, imi spune secretara joviala de la primaria Cuca. “Deci « cuca » se zice la o fereastra in acoperis la anumite case. Stiti ca mai sunt case si prin judetul Sibiu cu fereastra in acoperis. Nu la mansarda. In acoperis. De acolo vine denumirea.”

Furnicosi = plini de furnici (zice Dictionarul)

Nimic. Nu raspunde nimeni. Pe urma m-am gandit: Hm, e vara, poate oamenii din Furnicosi muncesc ca furnicile. Au timp de telefoane inopinate si intrebari derizorii? N-au. Furnicosii au telefonul pe silent. Oameni gospodari.

Leresti – Cuvantul de baza e Ler, dar el nu are un sens, este o strigatura (zice Dictionarul)

“Alo, alo?”. “Buna ziua.” “Alo? Da?” “Ma auziti, primaria Leresti?”. Gata, s-a stabilit legatura. Intreb de unde provine numele comunei. Pe doamna o pufneste un micut ras. Iarasi, telefonul e pornit, aud in fundal discutia. “E o domnisoara, vrea sa stie de unde vine numele de Leresti”. Un domn afirma cu voce percutanta: “De la boierul Leresti. De la boierul Lerescu”. Iarasi intervine doamna: “Hai sa vorbiti dumneavoastra.” Domnul: “Deci a fost un boier Lerescu care detinea o suprafata destul de importanta in comuna.” Intreb: “Cand detinea pamant?”. “Prin 1800, nu stiu exact cand, in jurul anului 1800, ceva de genul.” Zic bine: L-am gasit pe Lerescu. Domnul vrea sa ma edifice, totusi: “Dar stati un pic, pe dumneavoastra va intereseza detalii mai multe despre acest boier Lerescu.” Raspund: “Nu neaparat foarte multe detalii. Dar daca aveti, sigur. Cine-a fost Lerescu, de pilda.” Domnul Costica (s-a prezentat intre timp) zice ca ma suna in 10-15 minute. Fix la timpul indicat primesc telefon: “Sarut mainile. Sunt Costica, eram dator cu un telefon. Intrati dumneavoastra pe Google la Leresti si o sa va apara un link, al doilea: « Leresti cu cele trei sate minunate: Leresti, Voinesti, Pojorata ». Dati click pe link. Pe urma apare o poza cu profesor Oanea. Si e bibliografie. Va duceti la epoca medie.Gasiti acolo toate detaliile.”Link-ul e aici

Mirosi= din grecescul myros, unul dintre simturi (zice Dictionarul)

Imi raspunde secretara. Zice: “Asteptati putin”. Se aude pe fundal o soapta. Vorbea cu o colega de la primarie: “Cica vrea sa stie de unde vine numele localitatii (…) Pai si eu ce sa zic?” Alta voce pe care o disting in zgomotul de fond e a unui barbat care vorbeste la telefon si repeta interlocutorului: “Mie nu mi se pare corect”. Replica angajatului este providentiala, ceea ce indica faptul ca nici la Mirosi viata nu sta altminteri decat in restul tarii. O seama de nedreptati. Revine la telefon doamna. Rasuflu usurata. Hai ca aflu acum. “Am inteles ca vreti asa, de unde vine denumirea localitatii? Din cate stiu eu, acum foarte multi ani, nu stiu sa va spun in ce secol, aici era un camp cu flori mirositoare si de acolo ar proveni numele. Ziceau ca merg: la Miroase, la Miroase, la Mirosi. Si cam asa.” Insist pe filiera romantica: “Deci e vorba de flori.” Doamna raspunde: “Da, clar da.”

Pitesti (Pitul, Pitea-nume de familii – zic Cartea si Dictionarul)

Pitesti e oras organizat. Resedinta Argesului. Secretara primariei ma directioneaza catre CNIPT Pitesti (Centrul National de Informare si Promovare Turistica Pitesti). O draguta angajata imi povesteste: “Numele vine de la antroponimnul « pitul ». E undeva un deal pe care trebuia sa se ajunga la Campulung si trebuia sa se coboare prin satul Pitului. De unde denumirea de Pitesti, care mai tarziu a devenit targ si apoi oras. Ca sa ajungi la Pitesti trebuia sa treci dealurile. Altcineva spunea « pitea » de la pita, paine cu sufixul « ea »”. Daca chiar sunteti interesata puteti sa treceti pe aici. Avem la centru carti. Va putem ajuta si poate ne e si noua de folos. Poate facem parteneriat.” Daca mai trec vreodata prin Pitesti, ma duc sa-nchei parteneriatul, biznisul. Toti amploaiatii institutiilor din Arges ma invita in orasele, satele, comunele lor. Oameni primitori.

Rucar = nume propriu de boier (zice Dictionarul)

Secretarul de la primarie pe nume Ion Vorovenci mi-a spus: “Copacul Rosu. De acolo provine numele. Pe la 1377.” A cautat pe net, eu asteptam la telefon. “Denumire Rucar”. Gaseste un link pe site-ul primariei si elucideaza numele. “Eu parca am vazut o data ceva. Da, uite, Rucken, Rufam Arborem, Rutbom, Rucalau sunt diferitele nume pe care le-a purtat…Apare Rucar, scurta istorie a unei lungi vremi. Deci le aveti.”Link-ul unde m-a trimis secretarul Vorovenci

Salatruc = pisalog de sare (zice Cartea)

“Se facea ca in primul razboi mondial, pe aici era o cotitura de drum. Se cheama salatruc cotitura. Pe acolo faceau trecere trupele intre Tara Romaneasca si Transilvania.” Am aflat informatia de la secretara, care s-a sfatuit cu colegii din primaria Salatrucu, cat sa nu-mi zica vreo neghiobie. Dar stia femeia ce-i Salatrucu.

Uda = exista un parau vesnic ud, chiar cand este seceta (zice Cartea)

Nici telefonul nu se-auzea. Un domn cu vocea bruiata de retea imi tot repeta: “Nu stiu, nu-i in atributiile mele.” Dau volumul mai tare. Zic: “Pot sa revin cu un telefon.”. “Da.” Am mai dat un telefon cu frica de semnal GSM. Nimic. Faxul. Of, ce-o fi la Uda?

CREDIT FOTO pentru filmul Haute Culture

https://www.cjarges.ro/

http://www.tripmondo.com/romania/romania-general/sirnea/

http://www.argesplus.ro/comuna-babana-va-deveni-zona-metropolitana/