Baiatul destept al afacerilor cu tehnologie de securitate. Mircea Tudor: Exista sansa sa inchid aici si sa fac totul in Elvetia/ A castigat in Romania contracte cu statul in valoare de 560 de milioane de lei in ultimii 9 ani

Presa elvetiana scrie ca o investitie romaneasca de 45 de milioane de euro in cantonul Berna, programata sa fie inaugurata in aceasta toamna, se amana cateva luni, fara a explica de ce. Mircea Tudor, inventatorul care a castigat doua premii la Salonul International de Inventica de la Geneva cu scanere de camioane si de avioane, a declarat pentru HotNews.ro ca inclusiv investigatia DNA, care il acuza de dare de mita, a determinat autoritatile elvetiene sa faca verificari suplimentare. Pe de alta parte, firma lui Mircea Tudor, MB Telecom LTD SRL, pare un abonat al contractelor cu statul. Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) raporteaza in ultimii noua ani nu mai putin de 211 de contracte in valoare totala de peste 561 de milioane de lei (131 milioane de euro), majoritatea cu Autoritatea Nationala a Vamilor, dar si cu aeroportul Otopeni, SRI, SPP, Ministerul de Interne.

• Mircea Tudor: „DNA vine cu acuzatii aberante, e ca si cum as fi impins afara din tara asta, sa nu mai fac afaceri aici. Daca voi constata ca ma lovesc de acelasi tratament absurd, exista sansa sa inchid tot aici si sa fac totul in Elvetia.”
• Vezi in text cine este si ce afaceri deruleaza „baiatul destept al afacerilor cu tehnologie de securitate”. Cum a ajuns sa detina un cvasi-monopol in dotarea vamilor cu scanere

O stire publicata pe 24 octombrie in publicatia swissinfo.ch sub titlul „O firma de tehnologie romaneasca alege Elvetia in ciuda costurilor mari” a trecut prea putin observata. In esenta, este vorba despre firma romaneasca Tudor Scan Tech SA, detinuta de Mircea Tudor, castigator in doua randuri al Expozitiei de la Geneva. Este prezentat drept creierul Roboscan Aeria, un scanner portabil care poate detecta prezenta explozibililor, armelor sau drogurilor sau chiar a micro-fisurilor in avioanele civile sau militare in doar cateva minute.

Potrivit swissinfo.ch, in urmatorii cinci ani compania lui Mircea Tudor va investi aproximativ 45 de milioane de euro in noua fabrica de la Saint-Imier, unde va crea 130 de noi locuri de munca. Saint-Imier este o mica localitate din cantonul Berna. Pana aici, nici o noutate semnificativa. Exact aceste informatii despre firma romaneasca, care promite investitii in Elvetia, apareau inca din 2014 pe site-ul Ambasadei Romaniei in Elvetia.

Articolul publicat saptamana trecuta in swissinfo.ch aduce o singura informatie suplimentara: fabrica, planificata sa inceapa productia in Elvetia in aceasta toamna, este in continuare in constructie si va functiona abia din vara anului viitor. Munca la fabrica este intarziata cu noua luni, un lucru care il irita pe John Todeschini, directorul santierului din aprilie, mai scrie sursa citata.

„Autoritatile aeroportuare si companiile aviatice au facut deja comezi masive dar, din nefericire, nu le putem onora”, spune Todeschini, citat de swissinfo.ch. Mircea Tudor este la randul sau citat cu o predictie referitoare la cifra de afaceri in urmatorii sase ani, care va depasi 1, 8 miliarde de euro. „Iar acesta este cel mai rezervat scenariu”, spune Tudor citat de swissinfo.ch.

Nici ziarul, nici investitorul roman nu ofera insa detalii foarte clare despre motivele intarzierii. Publicatia elvetiana noteaza: „Constructia fabricii a fost afectata de probleme de monitorizare, neintelegeri si o slaba comunicare intre partile interesate”. Dar nu aflam din articol cine sunt aceste parti interesate si la ce se refera „problemele de monitorizare”.

Seful departamentului de promovare economica din cantonul Berna, Jean-Philipe Devaux, a declarat pentru HotNews.ro ca nu cunoaste exact motivele intarzierii constructiei fabricii si nici daca problemele aparute au vreo legatura cu investigatia penala inceputa in Romania impotriva lui Mircea Tudor. „Pot spune ca uneori apar mici lucruri neasteptate. Sa fiu sincer, nu stiu mai multe”, afirma Devaux.

Contactat de HotNews.ro, Mircea Tudor a explicat ca intarzierea este justificata de trei motive: verificarile riguroase la constructia cladirii in Elvetia, investitiile pe care autoritatile din Saint Imier au trebuit sa le faca in dezvoltarea retelei electrice, dar si investigatia DNA inceputa in Romania. „Autoritatile din Elvetia au inceput verificari, dar s-a terminat pozitiv, in sensul ca nu e cazul sa dea crezare la ceea ce se intampla aici. Au constatat ca nu se justifica nici un fel de reactie negativa din partea lor, in sensul de a bloca. Dar au trebuit sa faca verificari”, explica Mircea Tudor.

Acesta a explicat ca o parte din productie a fost transferata in Elevetia din ratiuni de business, pentru a da un plus de atractivitate pentru potentialii clienti aplicand eticheta Swiss Made produselor MB Telecom LTD. Tudor se prezinta drept primul investitor roman in Elvetia „in toata istoria relatiilor comerciale bilaterale romano-elvetiene”.

Pe data de 17 iunie 2016, Mircea Tudor, presedintele companiei MB Telecom, a fost pus sub urmarire penala de procurorii DNA, pentru cumparare de influenta si evaziune fiscala. Procurorii l-au acuzat ca a platit 6 milioane de lei unui avocat din Teleorman, pentru a fi ajutat sa castige licitatii organizate de Autoritatea Nationala a Vamilor.

• 

  mircea tudor la dna

  Foto: AGERPRES

  Comunicatul DNA: „Suspectul Ardeias Liviu, in intervalul noiembrie 2010- aprilie 2011, a primit, in doua transe, in mod indirect (prin intermediul unor operatiuni comerciale fictive), suma de 6.000.000 de lei de la inculpatul Tudor Mircea (asociatul si administratorul unei societati comerciale) promitand in schimb ca va interveni la anumiti functionari din cadrul unor autoritati, in vederea obtinerii documentelor despre care sustinea ca ar fi fost necesare adjudecarii, de catre societatea lui Tudor Mircea, a unor contracte cu Autoritatea Nationala a Vamilor privind sisteme de securizare. Suspectul Ardeias Liviu ar fi incasat comisionul de 6 milioane de lei (aproximativ 1,5 milioane euro), ca procentaj din contractele incheiate cu Autoritatea Nationala a Vamilor, pe baza a doua facturi emise de cabinetul de avocatura. Imediat ce i-au intrat banii in cont, acesta i-a ridicat de la casieria bancii. Banii au fost primiti indirect, prin intermediul unor operatiuni comerciale simulate desfasurate intre societatea lui Tudor Mircea si cabinetul avocatului Ardeias Liviu, prima transa in cuantum de 3.800.000 lei, la data de 29 noiembrie 2010, iar cea de-a doua transa de 2.200.000 lei, la data de 27 aprilie 2011. Suma de 6 milioane lei incasata de catre Ardeias Liviu de la societatea lui Tudor Mircea a fost inregistrata in contabilitatea acelei societati drept cheltuiala cu achizitii de prestari servicii, desi suma ar fi fost folosita, in realitate, pentru plata influentei susmentionate. In acest fel, s-a creat un prejudiciu la bugetul de stat in suma de 960.000 lei (echivalentul a 227.492 euro), reprezentand impozit pe profit pe care societatea respectiva era obligata sa il plateasca statului.Inculpatului Tudor Mircea si suspectului Ardeias Liviu li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 309, respectiv 307 Cod de procedura penala. Precizam ca Ardeias Liviu a mai fost trimis in judecata, alaturi de alte persoane, de catre procurorii anticoruptie, la 11 aprilie 2013, fiind condamnat definitiv la 6 ani inchisoare cu executare, la 25 noiembrie 2015, de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru tentativa de inselaciune. Intr-un alt dosar a fost trimis in judecata, la 17 iunie 2013, pentru infractiuni de evaziune fiscala, fiind condamnat definitiv, la 3 mai 2016, la 5 ani inchisoare.”

DNA a explicat, intr-un raspuns transmis HotNews.ro, ca dosarul se afla in lucru si ca nu poate oferi informatii suplimentare.

Mircea Tudor sustine ca acuzatiile DNA sunt „100% nesustinute de absolut nici o proba” si ca a platit cautiunea de 1 milion de lei solicitata de procurori drept masura asiguratorie.

„In actul meu de acuzare scrie negru pe alb ca as fi dorit sa cumpar influenta prin acest avocat de la vama franceza, vama elvetiana, politia de frontiera germana, Eurocustoms si Europol. Deci asta scrie in actul pe care l-am primit eu. Este o dovada a neseriozitatii acuzatiei, nimeni nu-si imagineaza ca aceste insitutii pot fi corupte. Cu atat mai putin de un avocat roman”, afirma inventatorul.

El mai spune ca „ANAF si DNA vin cu acuzatii aberante” si ameninta ca isi va muta cu totul afacerile din Romania. „E ca si cum as fi impins afara din tara asta, sa nu mai fac afaceri aici. Daca voi constata ca ma lovesc de acelasi tratament absurd, exista sansa sa inchid tot aici si sa fac totul in Elvetia”, se plange Tudor.

In Romania, Mircea Tudor este administrator si asociat unic la doua firme cu nume aproape similare: MB Telecom SRL si la MB Telecom LTD SRL. Diferenta dintre ele este ca una are sediul in Otopeni, cealalta in Saint-Imier. Dar mai exista o diferente esentiala: proprietarii. La prima proprietareul e cunoscut, la a doua nu in totalitate.

In MB Telecom, Mircea Tudor figureaza la Registrul Comerului asociat cu 96%, iar Radu Mihai Tudor (fiul sau) cu 4%. Sediul acestei firme este in Otopeni.

In MB Telecom LTD SRL, asociat unic este azi Tudor Scan Tech SA, iar administrator este Mircea Tudor. Sediul acestei firme este in Saint-Imier, Elvetia. Potrivit datelor publice, Mircea Tudor figureaza la Tudor Scan Tech SA, infiintata in iunie 2014 sub numele initial de Tudor Tech SA, ca simplu membru in consiliu de administratie cu drept de semnatura, dupa ce initial fusese presedintele companiei. Nu e clar insa cine sunt proprietarii, deoarece forma de organizare a companiei este „societe anonyme” ceea ce inseamna ca proprietarii pot ramane anonimi, conform legii elvetiene.

Intrebat cine sunt actionarii, Mircea Tudor a raspuns ca majoritatea societatilor din Elvetia sunt „societe anonyme”. El afirma ca este actionar majoritar la Tudor Scan Tech SA, dar mai spune ca nu doreste ca divulge numele celuilalt asociat, un partener elvetian.

„Nu va pot spune cine e, nu am acordul lui. Nici nu e relevant, actiunile se pot tranzactiona peste noapte, ne intalnim tragem concluzia si s-a facut tranzactia. Pentru moment este o afacere de familie. Eu sunt actionar majoritar”, sustine Tudor.

La o simpla cautare in SEAP (sistemul electronic de achizitii publice), MB Telecom, firma unde actionar la vedere e Mircea Tudor, nu apare ca ar fi incheiat contracte din bani publici in Romania.

In schimb, cealalta firma, MB Telecom LTD SRL, firma unde actionarii nu sunt cunoscuti in totalitate, a castigat nu mai putin de 211 contracte cu diferite institutii publice in valoare totala de 561 de milioane de lei (131 milioane de euro). Majoritatea sunt incheiate cu Autoritatea Nationala a Vamilor, unde DNA a deschis si un dosar impotriva lui Mircea Tudor, dar si cu Ministerul de Finante, SRI, SPP, Ministerul de Interne, Jandarmeria etc.

• Vezi aici lista integrala a contractelor  castigate de MB Telecom LTD SR

Totalul contractelor incheiate din 2007 incoace de MB Telecom LTD SRL cu institutii sau companii de stat transmise la solicitarea HotNews.ro de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR), care opereaza Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP).

• Autoritatea Nationala a Vamilor: 93 contracte – in valoare totala de 68,167,947 euro
• AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA:13 contracte – 31,315,770.75 euro
• Ministerul Finantelor Publice: 3 contracte – 9,457,369.00 euro
• #Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti SA: 8 contracte – 7,824,316 euro
• CN Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti SA: 4 contracte –  7,200,939 euro
• Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Galati: 2 contracte –  3,676,257.02 euro
• R.A. Aeroportul Iasi: 10 contracte –  1,094,426.60 euro
• Regia Autonoma Aeroport  Craiova: 9 contracte –  448,175.84 euro
• Institutul National de Expertize Criminalistice: 5 contracte –  417,970 euro
• Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A: 15 contracte –  340,217 euro
• S.N. Aeroportul International Timisoara Traian Vuia S.A.: 7 contracte – 254,040.91 euro
• Inspectoratul General al Politiei Romane: 4 contracte –  191,573 euro
• Inspectoratul General al Politiei de Frontiera: 2 contracte –  136,198 euro
• Compania Nationala Imprimeria Nationala S.A.  1 contract –  121,560 euro
• Senatul Romaniei: 1 contract –  93,649.09 euro
• Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov: – 1 contract –  85,719 euro
• Banca Nationala a Romaniei: 1 contract –  70,638 euro

Intrebat de HotNews.ro cum se explica numarul mare de contracte incheiat cu institutii sau companii de stat, in special cu Autoritatea Nationala a Vamilor, Mircea Tudor sustine ca existat o prima licitatie in 2001 organizata de Banca Mondiala, la care au participat toti furnizorii din lume si au fost cinci oferte.

„Noi am castigat cu pretul cel mai mic, dupa care in mod logic pentru mine a fost normal sa nu se mai organizeze licitatii pentru ca exista un principiu al unicitatii dotarii. E logic, daca am cumparat anul asta ceva sa cumpar si anul viitor acelasi produs, sa am aceeasi doteare. Nu s-a aplicat achizitia din sursa unica, s-au organizat licitatii. Fiind castigatorii primei licitatii, aveam prima sansa la urmatoarele, avand in vedere conditia impusa in caietul de sarcini, aceea de compatibilitate a achiztiilor noi cu dotarea existenta si integrabilitatea achizitiilor noi in sistemul national de securitate vamala existent”, afirma Tudor.

El sustine ca numarul mare de contracte se justifica si prin faptul ca a castigat contracte cadru, care se fractioneaza in mai multe contracte subsecvente, de mentenanta. „Nimeni nu poate face mentenanta pe un produs gandit, instalat de noi”, explica omul de afaceri.

Acesta sustine ca pentru institutii ca SPP, SRI sau Jandarmeria, compania a vandut sisteme de protectie anti-terorista similara cu cele din aeroporturi. „Suntem foate puternici pe aeroporturi.

Probabil ati observat, aeroportul Otopeni este securizat de noi. Aeroportul a trecut cu mare succes toate auditurile internationale la care e supus cel putin odata pe an, inclusiv cele incognito”, sustine Tudor.

In Elvetia, Mircea Tudor mai figureaza asociat la compania MATRIX, alaturi de cativa cetateni moldoveni. Tudor afirma ca MATRIX este o firma de IT care nu si-a inceput inca activiatea si ca actionarii moldoveni nu mai sunt in firma.

Cine este Mircea Tudor?

Robo Scanner Area

Foto: MAE

Este cunoscut mai degraba ca inventatorul care a castigat de doua ori Marele Premiu la Salonul de Inventica de la Geneva. Intr-o pagina de promovare, se prezinta drept „cel mai renumit inventator roman contemporan si cel care si-a propus sa revolutioneze industria de securitate la nivel mondial. MB Telecom este astazi singurul IMM din lume care activeaza in domeniul tehnologiilor de scanare radioactiva si singura companie din lume care a castigat de doua ori Marele Premiu al Salonului de Inventii de la Geneva, in 2009 si 2013”.

Insa numele sau a inceput sa atraga atentia dupa ce DNA a deschis in iunie 2016 o investigatie impotriva sa, acuzandu-l de cumparare de influenta (mita) si evaziune fiscala. Jurnalistul Alex Costache de la site-ul romaniacurata.ro a scris atunci ca Mircea Tudor mai are si alte calitati: ” este bun prieten, vecin si nasul adjunctului procurorului general al Romaniei, Bogdan Licu (acesta a ocupat, pentru o perioada scurta, si functia de procuror general interimar). Mai mult, omul de afaceri l-a imprumutat pe procurorul Licu cu 300.000 de euro. Cu acesti bani, Licu si-a cumparat un apartament intr-un ansamblu rezidential pe care il inchiriaza cu 18.000 de euro pe an, potrivit declaratiei de avere a magistratului, pe care o puteti vedea aici.”

Potrivit site-ului Romania Curata, Mircea Tudor si-a explicat in felul urmator relatiile cu Bogdan Licu: „S-au strans relatiile (e vorba de relatiile cu Bogdan Licu – n.r.) intre noi pana cand am devenit foarte buni prieteni. Dupa aia i-am propus sa se mute langa mine. Eu eram deja in Balotesti si s-a mutat. A fost un teren de vanzare. I-am zis: ￂBogdan, e un teren de vanzare aproape, la doua case de mineￂ. Si cand si-a facut casa in Balotesti, el a vandut prin Bucuresti ceva si i-au ajuns banii doar sa-si cumpere teren, nu sa-si faca si casa. Si i-am zis ￂOk, te ajutￂ. E cel mai bun prieten al meu. Acum suntem vecini la 3 case distanta. Ne vizitam in fiecare saptamana. Mancam impreuna, bem impreuna, vorbim despre femei, despre proiectele mele. Eu n-am apartament in Central Park. Bogdan a zis: ￂEu vreau ￂsa-mi iau apartament in Central Park si nu satisfac conditiile de creditareￂ Si am zis: ￂOk, te sustin euￂ Si cu asta ￂbasta”

Sotia lui Licu este psiholog la SRI. Licu a fost acuzat de plagiat de jurnalista Emilia Sercan.

Mircea Tudor (58 de ani) s-a nascut in comuna Afumati, aproape de Bucuresti. Potrivit unui interviu acordat ziarului Adevarul in 2013, a absolvit liceul de electronica din Capitala, iar dupa liceu s-a angajat la Centrala de Constructii Cai Ferate, unde ar fi lucrat ca electrician auto aproximativ trei ani.

In anii 90, imediat dupa revolutie, sustine ca a lansat doua ziare, „Lumea afacerilor” si „Telefax”, ca ar fi lucrat si in televiziune, facand reportaje pentru emisiunea „Viata Satului”. Sustine nu a facut nici o facultate, doar cursuri de perfectionare organizate de Ministerul Comertului Exterior intre 1992 si 1994 si ca „am studiat autodidact tot timpul”.

Alegerile din 1992 il prind, potrivit propriilor declaratii, la Partidul Democrat Agrar Roman (PDAR), condus pe atunci de Victor Surdu, unde ar fi activat ca director de campanie electorala. ￢Eram vicepresedinte, presedintele sectiei de tineret si director de campanie. Din 0%, am facut 18%, luand voturi de la Iliescu￢, a declarat Mircea Tudor in interviul pentru Adevarul.

Tot in 1992 sustine ca a infiintat prima firma: Sunday Marexim. „Am inceput sa import din Coreea de Sud alarme pentru case si masini. A mers destul de bine, astfel incat, in ￢94, aveam firma cea mai puternica de alarme de masini din Romania. Era si o cerere uriasa, pentru ca se si fura mult. Aveam o retea de distributie, aduceam cate doua-trei tone de alarme cu avionul in fiecare saptamana. Era o jucarie care se invartea destul de repede. In ￢94, am facut MBT (n.r. MB Telecom, actuala firma) si am inceput sa am nostalgia proiectelor complexe pe care le faceam in perioada comunista”, sustine Tudor.

Ideea Roboscan, inventia cu care a castigat prima data, in 2009, la Salonul International de Inventii de la Geneva ar fi aparut in 2001, cand Banca Mondiala a organizat o competitie pentru securizarea vamilor din Romania. „Ne-am asociat cu o firma mare din Los Angeles si i-am convins sa vina in Romania, sa ne unim fortele. Am facut in 2002 doua scanere, in 2003 Banca Mondiala a suplimentat comanda cu inca unul, in 2004 am mai facut unul pentru Letonia. Si, tot invatand, ne-am gandit sa-l facem altfel decat ceilalti: fara operator, fara prezenta umana. Le-am propus partenerilor din Los Angeles, ei au spus ca sunt utopice ideile noastre, asa ca am inceput singuri. Din 2004 pana in 2008 am lucrat la scaner, iar in 2009 l-am expus”, a mai explicat Mircea Tudor.

In 2013, acesta spunea ca in tara sunt 18 scanere pentru camioane si ca urmeaza „valul doi”, pentru avioane. Pretul unui scaner pentru camioane ar fi intre 1, 5 si 1, 8 milioane de euro, in functie de configuratie si dotari, iar la avioane preturile sunt intre 3 si 3,5 milioane de euro pe bucata.

Potrivit revistei Capital, averea lui Mircea Tudor este evaluata la 33 – 34 milioane de euro.