„Baieti buni”: primul serial adevarat romanesc

De data asta, e adevarat. „Noua” productie de pe PRO TV, „Baieti buni”, e chiar o productie si chiar o noutate. Primul serial interesant de la „Seinfeld” incoace si prima tentativa romaneasca ce-si merita numele de serial, de la „Lumini si umbre” incoace. Mai mult, filmul inseamna revenirea lui Florin Calinescu intr-o forma de top. Gen: politist. Durata: 53 de minute.

Data de difuzare a primului episod: duminica, 24 aprilie, ora 21.45.

Marti, 19 aprilie, studiourile MediaPro. Poarta gen Dallas este pazita de bodyguarzi care arata ca niste personaje episodice dintr-un film de mina a treia. Au probabil misiunea de a o apara pe Sissy Spacek de ziaristi. Insa Sissy Spacek nu filmeaza azi, filmeaza doar Florin Calinescu, Dragos Bucur, Bogdan Talasman si Cabral. Episodul al cincilea din „Baieti buni”.

Aleile care pleaca de la poarta sint largi, tivite de arbusti care pastreaza ceva din fastul cu iz de „Nea Marin miliardar” al vechilor studiouri Buftea. Relieful e modificat de tot felul de decoruri si elemente de logistica.

Un autobuz-cambuza de la inceputurile cinematografiei, un fel de oras medieval ale carui maruntaie, schele si scripeti se zaresc printre pini, o pestera numai pe dinauntru, fiindca pe afara arata ca o bucata imensa de alvita un pic mestecata. Pe ea scrie „Hai Steaua”. In ea au fost prinsi niste savanti, fugariti apoi de o creatura marca Godzilla („The Cave”).

Decorul

Locatia de la „Baieti buni” e catre lac, dupa ce treci de o moara pe care si-a incercat instrumentele nu Don Quijote, ci Michael Madsen si Billy Zane, in „The Last Drop”, film a carui actiune se petrece in al doilea razboi mondial. Sectia de politie din „Baieti buni” e pe din afara o cazarma din aceeasi epoca, cu ziduri de care-ti vine sa-i lipesti pe Odiosu’ si Sinistra.

Inauntru, birouri cu calculatoare si fisete pe care sint lipite fotocopii din ziare gen „Evenimentul zilei”, perioada gainii cu pui vii. Vreo 15 producatori, delegati, masinisti, recuziteri si naiba mai stie ce asteapta rabdatori. Ce asteapta? Sus, o scara duce spre o chichineata numai geamuri.

Ceva ce seamana cu un birou de inginer-sef dintr-o hala comunista, unde Calinescu, Alexandru Bucur si Cabral filmeaza, struniti de regizorul Theodor Halacu.

Usa chichinetei se deschide. Ies Cabral si Bucur, adica politistii Edi Balan si Calin Boboc din film. Incep sa se prosteasca, fiindca filmarea continua doar inauntru, unde Calinescu – comisarul Anton Marcu – are ceva de impartit cu alte personaje. Secventa se repeta de vreo zece ori. Sus, pe scara, Cabral si Bucur continua sa faca bancuri numai de ei auzite, ori de cite ori ies.

Specialitatea lor sint „cioacele”, care, printre altele, includ speriatul regizorului cu pistoalele adevarate cu care se joaca in serial si dansuri tematice pe „I Will Survive” a Gloriei Gaynor, pe la a mia dubla.

Cineva trebuie sa-i distreze pe ceilalti, fiindca oricine a calcat intr-un platou de film stie ca timpul cit se „trage” efectiv este cam o treime din cel petrecut acolo, iar in treimea respectiva intra un crimpei de actiune repetata de trei pina la 20 de ori.

Actiunea

De la plictiseala racoroasa din cazarma-sectie de politie la versiunea pentru public e o distanta de la cer la pamint. „Baieti buni” e primul serial interesant de televiziune romanesc de multa vreme incoace. Primul episod, care va fi difuzat de PRO TV duminica, sugereaza o pastisa isteata de „NYPD Blue”, cu aroma de Pantelimon.

Balan si Boboc sint doi politisti tineri care fac echipa dupa ce, din greseala, Balan l-a arestat pe Boboc, aflat intr-o misiune sub acoperire. Struniti de comisarul Marcu, ei primesc si duc la bun sfirsit tot felul de misiuni legate de trafic de droguri, femei sau alte business-uri tipice plaiurilor mioritice.

De cealalta parte a baricadei, baietii rai sint Ciupanezu’, un Stefan Banica Jr. pocit de barbison si o cicatrice, si Cristi Iacob, un pe-alocuri-convingator Rotula, complice si subaltern al lui Banica in ierarhia informala a mafiei din serial.

Imaginea si montajul

Actiunea curge destul de bine, desi mai lent si sinuos decit in filmele americane. Unele replici sint convingatoare, altele nu. Intre ele, sint pauze un pic prea mari. Nu scenariul si nici tempo-ul dat de regie sint atuurile serialului. Imaginea si montajul fac insa minuni.

Steady cam-ul (camera a carei imagine nu tremura datorita unui sistem de contragreutati) lui George Vlasceanu fuge de la un chip la altul zapacitor, iar luminile de noapte aranjate de directorul de imagine Marius Ivascu transforma imaginea cruda a Betacam-ului (nu se trage pe pelicula) intr-o replica veridica, un pic expresionista a stralucirii de rigola a Micului Paris, leat 2005.

Editorul Dan Moga realizeaza o taietura (succesiune a cadrelor) in general foarte eficace, ba foarte rapida, ba apasator de lenta, usor incoerenta, care probabil ca pe la episodul cu numarul 20 se va netezi de la sine. Primul episod garanteaza cel putin un hohot de ris in secventa:

Calinescu-Marcu, Cabral-Balan, Bucur-Boboc, biroul comisarului Marcu, zi.

Pipita neidentificata (Ioana Flora) intra: Am venit.

Calinescu: Tu cine esti?

Pipita: Michi.

Calinescu: Michi, ei (Cabral si Bucur) sint Tom si Jerry. Tom si Jerry, ea e Michi. IESI AFARA!

Conceptul

Serialul este produs si inventat de Andrei Boncea, istorica mina dreapta a lui Adrian Sirbu, care, de citiva ani, a lasat PRO TV-ul pentru pozitia de director general al Studiourilor MediaPro. Intr-un interviu acordat de curind revistei „TV Mania”, Boncea explica „Baieti buni” ca fiind mai mult decit un politist: un film al strazii, cum scrie si pe generic.

De fapt, polemica nu are rost, fiindca „Baieti buni” propune un fel de realism negru: „strada” bucuresteana sau o mare parte din ceea ce se petrece in Romania inseamna criminalitate, mafie, droguri, prostituate etc. In acelasi interviu, producatorul sugera o sarada: unele dintre personaje au legatura cu controversatele nume reale din Romania actuala.

Cu putina paranoia, Ciupanezu’ poate fi identificat cu un alt celebru patron de discoteca, Nicu Gheara.

Marketingul Pro este omniprezent in „Baieti buni” si sare cu citiva centimetri peste cal. Televiziunea care relateaza faptele de arme ale lui Balan si Boboc este PRO TV, prin Oana Maiuga in propriu-i rol, iar in masina lui Rotula se aude, la inceputul primului episod, un monolog al lui Vlad Craioveanu (Pro FM).

Putin rautacios s-ar putea spune ca exista un pericol ca actiunea serialului sa nu se mute la un moment dat intr-o paralela „lume Pro”.

Bugetul serialului are cam un zero in plus fata de orice productie asemanatoare de televiziune din Romania. Se filmeaza doua saptamini pe episod, iar pre- si post-productia sint si ele destul de laborioase.

Un Calinescu isi gaseste, astfel, pentru a se exprima, premise pe care nu le-a mai avut de multi ani, in toate improvizatiile in care s-a virit si a fost virit de la „Chestiunea Zilei”, versiunea lunga, incoace. Desi in „Baieti buni” exista batai spectaculoase si scene de sex, acestea sint justificate in economia actiunii, iar replicile porcoase si umorul idiot sint utilizate cu zgircenie.

Culisele

Pe genericul proiectului – somptuos fata de ceea ce se indrazneste si se cheltuieste in momentul de fata in televiziune – apare de asta-data doar una dintre multele sigle „Pro”: MediaPro Pictures. Adica firma la care Adrian Sirbu este actionar exclusiv, spre deosebire de MediaPro International (PRO TV), unde celebrul personaj a cedat o mare parte de actiuni.

E de meditat ce se va intimpla cu serialul daca Adrian Sirbu va vinde cu totul televiziunea la care este difuzat in momentul de fata. Ca si cu Adrian Sirbu, bineinteles.

Oficial, banii foarte multi s-au investit „ca sa iasa un produs foarte bun, spectatorul roman merita asta”. Jucat in engleza si difuzat pe un canal TV american, „Baieti buni” ar fi o bizarerie. In Romania insa, el se afla la o distanta astronomica de incropelile gen „Trasniti in NATO” sau „La bloc”. Si nu numai.

Este vorba de un proiect TV care se ridica cu mult deasupra a 90 la suta din lungmetrajele fara capatii si fara public care s-au facut in ultimii 15 ani. O versiune realista si aparte a Romaniei contemporane, aflata in filiatia „Filantropicii” lui Nae Caranfil, chiar daca in loc de sclipirea dramatica, parfumul intelectual si gravitatea sociala a acesteia ni se propune o istorie senzationala.

Daca episoadele urmatoare vor fi la fel de bune – sau de putin proaste – ca primul, „Baieti buni” poate deveni un fenomen. Nu doar TV. Si altfel „Pro”.

Actorii

Despre un clasic mai putin cunoscut, datind de dupa razboi, „Al treilea om” s-a spus ca este filmul lui Orson Welles, desi acesta apare pe ecran doar catre sfirsit. Orson Welles a afirmat la un moment dat ca i se acorda atit credit tocmai pentru ca toata actiunea converge timp de peste o ora catre personajul lui, iar asta creeaza premisele unei aparitii spectaculoase.

Cam din acelasi motiv, „Baieti buni” este serialul lui Calinescu. Rolul lui de comisar hirsiit, un pic bolnav, foarte blazat este relativ redus. Probabil ca Dragos Bucur, convingator in 99 la suta din secvente, si un Cabral surprinzator de bun vor aparea mai mult decit el pe ecran.

Calinescu are insa toate premisele pentru a-si exercita carisma si acel magnetism al replicii care au facut din el, la un moment dat, singura vedeta de televiziune autentica din Romania. Trecut printr-o proaspata drama familiala (moartea sotiei), actorul arata in primul rind ca e actor si in al doilea rind ca are chef sa joace intr-un rol care-i vine pefect.

Este singurul personaj care nu are aproape nici o reactie falsa si reuseste sa nu se poticneasca in replicile slabe sau crimpeiele de actiune incoerenta.

Dincolo de vreo doua secvente in care apare un Razvan Vasilescu impecabil (politist cu rang inalt, seful lui Calinescu), mai este de amintit Stefan Banica. In rolul capului mafiot, Banica e ba foarte bun, ba penibil. Poate ca rutina pe care i-o va da serialul il va face sa scape de eticheta de „cintaret absolvent de IATC” pe care o are astazi. Resurse pare sa aiba.

Nu in ultimul rind, Mihai Calin are ceea ce pare a fi un rol secundar foarte bine executat: barmanul Ben, informator al lui Balan-Cabral.