Banii de buzunar oferiți copilului: de la ce vârstă începem și cu ce sume. E ok să implicăm copiii în deciziile financiare ale familiei?

66% dintre părinții cu copii de 12-14 ani le oferă acestora cel mai adesea un buget lunar mai mic de 300 de lei, iar o treime  dintre părinții cu copii de 15 – 17 ani le oferă lunar între 301 și 600 lei, arată un sondaj publicat marți de BCR, realizat de Cult Market Research. Unii părinți sunt de acord să le dea copilului o sumă de bani de cheltuială, în vreme ce alți părinți (în special din generația baby-boomers) spun că n-ar fi tocmai ok. Dacă decidem să lăsăm bani de cheltuială pe mâna copilului, de la ce vârstă începem și cu ce sume? Cum fac părinții din alte țări?

În străinătate există două reguli pentru părinții care le lasă copiilor bani de buzunar:

Regulă bazată pe vârstă: o regulă generală comună este de a oferi 1 USD pe săptămână pentru fiecare an de vârstă a copilului. De exemplu, un copil de 5 ani ar primi 5 USD pe săptămână, în timp ce un copil de 10 ani ar primi 10 USD.

În Marea Britanie, banii de buzunar oferiți săptămânal copilului sunt de aproximativ 7,55 lire sterline per copil, sumele crescând în general odată cu vârsta copiilor. De exemplu, copiii de 14 ani în medie 12,15 lire săptămânal.

A doua regulă admisă este că suma trebuie să țină cont de ceea ce va face copilul cu banii primiți: Luați în considerare ce vă așteptați să acopere banii de buzunar. Acestea ar putea include cheltuieli personale, cum ar fi gustări, transport sau economii pentru jucării. Dacă banii de buzunar sunt meniți să acopere cheltuieli mai mari (o bicicletă, un Kindle etc), poate ar trebui să ajustați suma în consecință.

Factori de luat în considerare:

Bugetul familiei: suma pe care o oferiți copilului trebuie să țină cont de situația financiară a familiei tale.

Treburi și responsabilități: Există o dezbatere dacă banii de buzunar ar trebui să fie „legați” de efectuarea unor treburi casnice. Unii părinți preferă să acorde o indemnizație fixă, în timp ce alții pot oferi suplimentar pentru sarcini suplimentare (dacă duci gunoiul primești un leu în plus sau dacă îți ajuți mama la curățenie mai primești un extra-cash).

Cele două tabere: pro și contra bani dați copilului

„Când ai mei au luat decizia acum 8 ani să cumpere un apartament pe credit făcut pe 20 de ani nu mi-au cerut părerea. Nici măcar nu m-au consultat. Au luat apartamentul la demisolul unui bloc, iar acum la fiecare ploaie suntem inundați. Dezvoltatorul și-a bătut joc de tot ce înseamnă instalații iar cu risc seismic ridicat, deși le-am spus că tocmai făcuseră o prostie. Acum se miră că nu pot să-l vândă și recunosc că am avut dreptate”, ne spune Ioana Vlad, o tânără de 26 de ani.

HotNews a încercat să deschidă o dezbatere pe tema implicării de către părinți a copiilor (de peste 16 ani) în deciziile financiare importante. Unii spun că implicarea adolescenților poate fi un gest responsabil și educativ, în vreme ce alții spun că este greșit să lași copiii să creadă că au controlul deciziilor.

Deciziile financiare importante îi afectează direct sau indirect pe fiecare membru al familiei. Dar înseamnă asta că fiecare dintre membrii unei familii ar trebui să aibă ceva de spus?

Pentru ”DA, adolescenții trebuie implicați în luarea deciziilor”

„Tinerii ar trebui implicați de la vârsta de 12-13 ani în procesul de consultare privind deciziile financiare majore ale familiei. În acest mod, dobândesc cunoștințe legate de gestiunea adecvată a bugetului și despre argumentele pro și contra pentru o achiziție, investiție sau orice altă decizie care influențează finanțele familiei.

Tânăra generație ar putea să aducă argumente utile în luarea unei decizii și mai mult ar crește stima de sine a tinerilor ca urmare a procesului de consultare. În situația în care viziunea tinerilor nu coincide cu cea a părinților, trebuie argumentat ce stă la baza deciziei și care ar fi impactul acesteia”, explică Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor.

„Nu există un răspuns corect care să se aplice tuturor familiilor. Ca în viață, adevărul e undeva la mijloc. Decizia depinde foarte mult de dinamica familiei respective, dacă a fost abordată problema banilor în trecut, ce subiecte au fost abordate, ce cunoștinte are adolescentul. Dacă are deja cunoștinte de bază și există un obicei în familie, evident că ajută să fie implicat în decizii importante.

Pe de altă parte, dacă banii nu au ajuns subiect deschis de dialog în familie, indicat ar fi să fie inițiate câteva discuții despre viața financiară în general, astfel încât să poată avea cunoștințele de bază și, ulterior, să fie implicat în discuții despre decizii financiare importante, pentru că astfel va avea și înțelegerea necesară pentru a participa.

Eu votez pentru implicarea tinerilor pentru că înseamnă un proces de învățare pentru adolescent, dincolo de impactul direct al deciziilor asupra vieții lui, dar și pentru că poate fi și o perspectiva nouă pentru părinți, o oportunitate de a-și consolida relațiile de familie și a le întări”, spune Claudia Oprescu, profesor activ în programul Scoala de Bani a BCR.

„Ca părinte de adolescent, sunt mândru să spun că fiica s-a plictisit de câte ori a auzit din gura mea fraza: „Banii nu cresc în copaci”. Este o vorbă veche folosită și de părinții mei atunci când le ceream bani.

La noi în casă fata noastră este invitată să participe la toate discuțiile legate de bani. Și de fiecare dată îi spunem că părerea ei este valoroasă și că vom ține cont de ea în decizia pe care urmează să o luăm. Și cred că părinții care procedează așa vor avea mari beneficii, primul fiind că vor auzi și alte puncte de vedere, altele decât cele din bula în care poate trăiesc.

Luarea acestor decizii fără aportul adolescenților îi poate face pe aceștia să simtă că ei nu contează și riscă să le provoace dificultăți atunci când ei înșiși vor avea de luat decizii financiare sensibile. Mai ales adolescenții de azi sunt oameni care au discernământ. Ca părinți, deseori presupunem că tinerețea și lipsa de experiență a adolescenților îi fac incapabili să înțeleagă pe deplin complexitatea marilor decizii financiare și consecințele acestora. Dar ne înșelăm”, ne-a transmis un director dintr-o bancă comercială care a preferat să nu fie citat.

Există însă și răspunsuri care sugerează că nu e bine să le cerem copiilor părerea atunci când vine vorba de decizii financiare relevante.

Pentru „NU, adolescenții nu trebuie implicați în luarea deciziilor”

Argumentele sunt diferite. De la ”Lasă-i să-și trăiască tinerețea, o să aibă timp destul în viață să se lege la cap cu problemele financiare”, la „ Adolescenții nu ar trebui să creadă că iei decizii pe care ei le pot controla. Unul dintre motive este cel că nu au experiență și sunt tentați să sacrifice orice pentru a rămâne ei în avantaj”

„Sunt un mare susținător al educării adolescenților cu privire la problemele financiare. La 18 ani e perfect să pui bazele educației financiare sănătoase. Dar în niciun fel nu trebuie consultați atunci când vine vorba de decizii financiare majore”, spune Claudiu Popovici (52 ani), inginer constructor.

„Ca mamă a doi copii adolescenți pot să vă dau câteva exemple. Eu și soțul meu tocmai i-am ajutat pe părinții mei să-și vândă casa și să cumpere o alta mai mică. Fetele mele m-au ajutat în procesul de căutare a locuinței noi, care să se încadreze în bugetul bunicilor ei. Cu toate acestea, nu le-am implicat pe fiicele mele în a decide care dintre casele găsite să fie cumpărată.

Un alt exemplu este cel al nostru, când ne-am mutat în apartament. Fetele au participat la discuțiile cu firmele de asigurări cu care am discutat, cu firma care ne-a făcut la comandă dulapul din hol, au fost martore la multe din numeroasele decizii financiare…Dar, în niciun moment nu le-am solicitat părerea cu privire la deciziile luate”, ne spune Ionela Petrovici, profesoară de limba română (58 de ani).

La noi în casă avem o regulă: unele chestiuni nu trebuie discutate în fața copilului! Acum doi ani soția și-a pierdut jobul și dintr-un singur salariu a trebuit să facem față ratelor la bancă și celorlalte cheltuieli. Cum era să-l chemăm pe băiat și să-i explicăm că suntem săraci și că nu-i vom mai plăti o vreme vacanțele. Am strâns din dinți, am tăiat toate cheltuielile noastre ne-necesare și el nu a resimțit înjumătățirea veniturilor noastre. Doar n-avea el nicio vină…”, e de părere Zaharia Marcu, 48 de ani, freelancer în domeniul creației publicitare.

”Este ridicol să afirmi că adolescenții ar trebui să aibă ceva de spus în deciziile adulților. Când și-a întemeiat el o familie atunci da, să ia deciziile pe care le dorește. Deocamdată nu el plătește facturile și nu cumpără el mâncarea în casă. Sigur, îi poți arăta și explica de ce iei o anumită decizie, dar nu să-i ceri părerea. A susține altceva înseamnă a diminua rolul și responsabilitățile noastre ca părinți în fața capriciilor și fanteziilor copiilor. Nu e de mirare că în multe familii copiii reușesc să-și impună părerile în fața părinților”, spune Andrada Ciordat (57 ani, angajată în domeniul ospitalității).