Batalia Legii antiteroriste

Camera Lorzilor din Marea Britanie a aprobat vineri seara noua legislatie antiterorism, punand astfel capat luptei care opunea in ultimele zile cele doua camere ale parlamentului britanic.

Devenise clar ca disputa parlamentara se apropia de sfarsit in momentul in care liderul Partidului Conservator, din opozitie, Michael Howard, a anuntat ca formatiunea sa va inceta sa se mai impotriveasca modificarilor propuse de guvern.

Anterior, primul ministru Tony Blair promisese parlamentului ca va avea prilejul sa amendeze legea, mai tarziu in cursul anului, in momentul in care vor fi inaintate noi propuneri privind legile anti-teroriste.

Ping-pong politic

Inainte de a prinde eventualii teroristi, parlamentarii britanici trebuiau mai intai sa se inteleaga intre ei.

Or, de cateva zile incoace, Camera comunelor si camera lorzilor se afla inclestate intr-o batalie pe viata si pe moarte: proiectul de lege privind innasprirea masurilor antiteroriste, mai precis posibilitatea retinerii persoanelor suspectate de terorism in arest la domiciliu fara sa existe in acest o hotarare

judecatoreasca.

Camera Lorzilor – camera superioara – a votat altfel decat Camera Comunelor, intr-un ping-pong parlamentar de peste 24 de ore.

Lorzii au votat, cu 176 la 128, in favoarea unei propuneri inaintate de liberal-democrati, care au cerut, drept conditie necesara retinerii suspectilor, prezentarea unor dovezi mai convingatoare decat cele la care se refera guvernul.

Au votat apoi cu 194 de voturi pentru si 123 impotriva sa reintroduca un amendament care ar face ca legea, asa cum e propusa de guvern, sa aiba aplicabilitate doar timp de 12 luni.

Disputa a survenit exact in momentul in care cinci persoane, suspectate de terorism, au fost eliberate – pe cautiune – din inchisoarea Belmarsh, de maxima securitate. Toate se aflau dupa gratii de aproape trei ani.

Obiectul disputei e in fapt unul de principiu, si poate parea exagerat cuiva care nu este familiarizat cu importanta pe care o acorda traditional britanicii libertatii

individuale.

Este un principiu – vechi de sute de ani – conform caruia nimeni nu poate fi retinut fara o hotarare judecatoreasca, si care pare sa pus acum sub semnul indoielii.

Ce anume se propune?

Ministrul de interne Charles Clarke doreste ca introduca principiul unor asa numite ordine de control, menite sa stanjeneasca activitatile celor suspectati de terorism.

In practica e vorba de o serie de masuri, care merg de la atasarea de corp a unor dispozitive de urmarire electronica pana la plasarea sub arest la domiciliu.

De ce sunt necesare?

Charles Clarke afirma ca in unele cazuri, informatiile obtinute de servicile secrete pun in evidenta faptul ca unele persoane reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale a Marii Britanii.

Insa indivizii respectivi nu pot fi adusi in fata unui complet de judecata, deoarece instantele britanice nu admit probe

de genul ascultatului telefoanelor sau interceptarii unor conversatii si – sau – deoarece agentii secreti se tem ca in eventualitatea unor procese ar putea iesi la iveala sursele.

Dar de ce acum?

Din simplul motiv ca legea adoptata dupa atacurile de la 11 septembrie, expira pe data de 14 martie. Legea respectiva permite retinerea, pe o perioada nedefinita, a cetatenilor straini suspectati de terorism. Masura trebuie insa aprobata in fiecare an.

Insa recent, Camera Lorzilor a decis ca o asemenea masura contravine drepturilor omului.

In situatia creata, legea trebuie ori adusa la zi ori inlocuita cu totul.

De ce atata zarva?

Elementul cel mai controversat este faptul ca, potrivit noilor propuneri, decizia de a pune pe cineva in stare de arest ar reveni unui politician, in cazul nostru ministrul de interne, si nu unui judecator, asa cum se intampla de sute de ani in practica juridica britanica.

Cei ce critica aceasta masura spun ca este cea mai mare amenintare la adresa libertatilor civile din Marea Britanie din ultimele trei sute de ani.