BNR a redus miercuri dobânda-cheie, surprinzând o parte a pieței. Ce înseamnă asta pentru banii tăi

Într-o mișcare anticipată de unii economiști, dar surprinzătoare pentru alții, cei 9 membri ai boardului BNR au decis miercuri să ieftinească banii, reducând rata dobânzii de politică monetară. Anterior, unii economiști mizaseră pe menținerea dobânzii cheie.

Argumente în favoarea deciziei de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, explicate de economistul șef al BRD, Florian Libocor:

• scăderea inflației – dacă inflația a înregistrat o scădere semnificativă (ipoteză deja verificată) și se menține sub nivelul țintă (o provocare), BNR va reduce rata dobânzii pentru a stimula creșterea economică. Reducerea inflației indică faptul că presiunile prețurilor sunt controlate, permițând o politică monetară mai relaxată;

• încetinirea creșterii economice – dacă datele economice arată o încetinire a creșterii PIB-ului (ipoteză deja confirmată), o reducere a ratei dobânzii ar putea fi o măsură pentru a stimula activitatea economică. Un cost mai mic al creditului poate încuraja consumul și investițiile;

• condiții favorabile pe piețele financiare – stabilitatea sau îmbunătățirea condițiilor pe piețele financiare internaționale și locale (situație contrară acum) permite BNR să reducă rata dobânzii fără a risca volatilitate majoră. De exemplu, o scădere a randamentelor titlurilor de stat și un excedent de lichiditate în sistemul bancar (ipoteză valabilă de o bună perioadă) pot susține o decizie de reducere a dobânzii;

• politici monetare externe – deciziile altor bănci centrale majore, cum ar fi Fed sau BCE de a menține sau reduce ratele dobânzilor ar putea influența decizia BNR. Dacă aceste bănci centrale adoptă politici monetare mai relaxate (situații și contexte sensibile și mixte), BNR ar putea urma tendința pentru a evita aprecieri excesive ale leului care ar afecta exporturile;

• reducerea incertitudinilor economice – dacă incertitudinile economice globale și locale s-ar reduce (situatie categoric contrară), BNR ar putea avea mai multă încredere în reducerea ratei dobânzii pentru a sprijini economia. Acest lucru ar putea include stabilizarea piețelor financiare și îmbunătățirea perspectivelor economice generale;

• stimularea creditării – reducerea ratei dobânzii poate încuraja băncile să acorde mai multe credite sectorului privat, stimulând astfel consumul și investițiile. În contextul unei economii care necesită impulsuri suplimentare pentru creștere (a se evalua și contextul fiscal-bugetar dificil), aceasta poate fi o măsură eficientă.

La 6 iunie 2024, BCE a redus ratele cheie ale dobânzii cu 25 de puncte de bază, după ce le menținuse timp de nouă luni. Noile rate ale dobânzii sunt de 4,25% pentru operațiunile principale de refinanțare, 4,50% pentru facilitatea de creditare marginală și 3,75% pentru facilitatea de depozit. Această decizie a fost influențată de scăderea semnificativă a inflației și de îmbunătățirea condițiilor economice, deși presiunile inflaționiste rămân o preocupare.

Vezi aici comunicatul transmis miercuri de Banca Națională cu privire la reducerea dobânzii cheie

Fed ar putea începe relaxarea monetară în a doua jumătate a anului 2024, pe măsură ce presiunile inflaționiste se vor diminua. La ultima întâlnire a  Comitetului de politică monetară decizia a fost de menținere a dobânzilor, ceea ce i-a făcut pe mulți dintre analiștii economici din SUA  să declare că FED răspunde prea timid problemelor cu care economia americană se confruntă.

5 feluri în care decizia BNR te privește personal

1. Ratele mai mici ale dobânzilor BNR se traduc în costuri mai mici ale împrumuturilor destinate pentru a finanța orice: de la o mașină și o casă până la achizițiile pe care le faci cu un card de credit.

2. Ratele mai mici ale dobânzii cheie stimulează creditarea, întrucât vor fi fost oameni care nu-și permiteau să plătească rate la dobânzi mari, dar acum îndrăznesc să ceară băncii un împrumut.

3. Decizia BNR de a ieftini banii influențează și piața bursieră. Cum ieftinirea banilor aduce cu sine ieftinirea recompensei pentru depozitele bancare, poate că unii dintre noi se vo gândi să-și plaseze banii pe piața de capital, în speranța unor randamente mai bune. Sau în firmele care se ocupă cu asset managementul.

4. BNR are o influență majoră asupra puterii dumneavoastră de cumpărare. Deciziile de politică monetară ale băncii conduse de Isărescu merg mai adânc decât doar influențarea prețului pe care îl plătiți pentru a împrumuta bani și a sumei cu care ești plătit pentru economiile tale Toți acești factori au o influență predominantă asupra puterii dumneavoastră de cumpărare ca consumator.

5. BNR influențează prin decizia sa de politică monetară chiar și ușurința cu care îți găsești un loc de muncă. Atunci când dobânzile scad, apetitul pentru a face investiții crește, prin urmare și crearea de noi locuri de muncă.

Ce sunt ratele dobânzilor?

Ratele dobânzilor reprezintă costul împrumuturilor (sau „prețul banilor”). De exemplu, dacă vrei să contractezi un împrumut de la o bancă, trebuie să accepți să plătești o dobândă care este, de regulă, indicată ca rată anuală.

Să presupunem că iei cu împrumut 10 000 de lei la o rată anuală de 5%. Aceasta înseamnă că, pe lângă rambursarea împrumutului, va trebui să achiți băncii tale 500 de lei pe an. Așadar, rata dobânzii corespunde, în esență, sumei percepute de bancă pentru a-ți acorda împrumutul. Dobânzi mai mici înseamnă bani mai puțini returnați băncii.

Același raționament se aplică însă și invers. Dobânda este suma pe care banca o plătește pentru economiile tale, mai exact atunci când banca „împrumută” bani de la tine. De exemplu, dacă plasezi 1 000 de lei într-un cont de economii cu o rată anuală de 3%, la sfârșitul anului vei primi o dobândă în valoare de 30 de lei. De asemenea, dobânzi mai mici înseamnă recompense mai mici pentru depozitul tău.

Ce factori determină evoluția ratelor dobânzilor?

Ratele dobânzilor pe care băncile le oferă populației și firmelor sunt influențate de ratele stabilite de BNR. Prin urmare, când BNR modifică ratele dobânzilor, ratele aplicate împrumuturilor și economiilor evoluează, de regulă, în linii mari, de aceeași manieră. Desigur, cu un decalaj de câteva luni.

Ratele împrumuturilor și cele ale economiilor sunt însă influențate și de cererea și oferta de credite: cu alte cuvinte, de măsura în care populația și firmele sunt dispuse să cheltuiască și să investească și de volumul disponibil de credite.

Piețele altor bunuri și servicii funcționează într-un mod similar. De exemplu, dacă numeroase persoane doresc să cumpere pere autohtone, dar cantitatea disponibilă este insuficientă (întrucât nu este sezonul acestora), prețurile perelor autohtone cresc.

În același mod, dacă firmele și populația doresc să cheltuiască și să investească, dar lichiditatea e puțină, ratele dobânzilor tind să se majoreze. Costul împrumuturilor devine mai ridicat.

În schimb, când populația și companiile economisesc mulți bani la bancă, ratele dobânzilor tind să se reducă.

BNR este banca centrală responsabilă de stabilitatea prețurilor. Nu ea stabilește ratele dobânzilor care se aplică creditului tău sau banilor aflați în depozitul tău bancar, dar le influențează.

BNR stabilește „rata dobânzii de politică monetară”, adică rata la care oferă bani băncilor care doresc să ia împrumuturi de la Banca Centrală sau să constituie depozite overnight.

Modificările pe care le aducem ratelor dobânzilor reprezentative influențează întreaga economie, inclusiv ratele dobânzilor la creditele ipotecare, împrumuturile bancare sau depozitele la bănci.

Cum acționează ratele dobânzilor asupra inflației?

Dacă inflația este prea ridicată, Banca Centrală poate majora ratele dobânzilor pentru scumpi costul creditării. Această intervenție va tempera economia, va reduce așteptările privind inflația și va frâna creșterea prețurilor.

Dacă inflația este prea scăzută, Banca Centrală poate reduce ratele dobânzilor și ieftini creditarea pentru a impulsiona investițiile și cheltuielile, ceea ce duce la creșterea ratei inflației, explică și Banca Centrală Europeană.

Este important ca băncile centrale să monitorizeze cu atenție în ce măsură populația și firmele consideră că prețurile se vor majora în viitor – cu alte cuvinte, ce așteptări au cu privire la inflație. Dacă oamenii estimează că inflația va fi una de durată, este mai probabil să solicite salarii mai mari, iar companiile ar putea, la rândul lor, aplica scumpiri pentru a-și proteja profiturile. În acest mod, nivelurile ridicate ale așteptărilor privind inflația pot conduce la o spirală a creșterii prețurilor și a salariilor.