BNR bate în cuie dobânda la 6,5% și apasă pe butonul de pauză ca să vadă cum va evolua economia
Banca Națională a României a decis miercuri să păstreze dobânda cheie la 6,5% pe an, așa cum era de așteptat, în ciuda unei inflații care a explodat la aproape 10% în august. Decizia era așteptată, dar motivele din spatele ei arată o economie blocată între inflație în creștere și riscul de recesiune.
Practic, BNR a decis:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
- Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Cu alte cuvinte, BNR a ales să apese pe butonul „pauză” și să aștepte să vadă ce se întâmplă în următoarea lună, când boardul se va reuni din nou (12 noiembrie).
Inflația: Problema numărul unu
Motivul principal pentru care BNR nu poate reduce dobânzile este simplu și dureros: inflația a crescut peste așteptări.
Cifrele sunt îngrijorătoare:
- În iunie 2025, inflația era la 5,66%
- În iulie, a sărit la 7,84%
- În august, a ajuns la 9,85% – mult peste așteptările BNR
De ce această explozie? Două explicații, ambele aflate „în curtea” Guvernului:
- De la 1 iulie s-a terminat plafonarea prețului la energie electrică – facturile au crescut
- De la 1 august au crescut TVA-ul și accizele, din cauza pachetului de măsuri fiscale adoptat de Guvern în iulie
Rezultatul? Prețurile au sărit în sus imediat. Energia electrică a fost cea mai afectată, dar și produsele alimentare și serviciile au devenit mai scumpe.
Ce înseamnă „inflația CORE2 ajustat” de care vorbește BNR?
Inflația CORE2 ajustat este un indicator calculat de Banca Națională a României (BNR) și reprezintă o măsură a inflației de bază, adică a creșterii prețurilor din economie, eliminând acele elemente care sunt considerate volatile sau care nu răspund la fel de repede la politicile monetare.
Inflația CORE2 ajustat exclude din calcul: Prețurile administrate (electricitatea, gazele, apa etc.), Prețurile produselor cu volatilitate ridicată (fructe, legume, ouă, combustibili) și Prețurile la tutun și la băuturile alcoolice.
Acest indicator reflectă mai fidel presiunile inflaționiste persistente din economie, fără a fi afectat de factori temporari, șocuri externe sau decizii administrative.
Economia: Semne contradictorii
Situația economiei românești este ca un tablou de bord cu becuri care clipesc haotic:
Veștile relativ bune:
- Economia a crescut cu 1,2% în trimestrul II 2025 (față de trimestrul anterior)
- Exporturile merg mai bine decât importurile
- Deficitul comercial și cel de cont curent s-au îmbunătățit ușor
Veștile proaste:
- Românii cumpără din ce în ce mai puțin – vânzările cu amănuntul încetinesc
- Locurile de muncă se reduc – companiile dau afară oameni
- Șomajul se menține la 6%
- Investițiile au scăzut din nou
Practic, economia stă pe loc – BNR vorbește de „cvasi-stagnare” în a doua jumătate a anului.
De ce nu reduce BNR dobânda dacă economia stagnează?
Aici e dilema BNR: pe de o parte, economia suferă și ar avea nevoie de dobânzi mai mici pentru a putea respira mai ușor. Pe de altă parte, inflația de 9,85% este mult prea mare pentru a da drumul unei relaxări monetare.
Dacă BNR ar reduce acum dobânzile:
- Ar stimula economia ✓
- Dar ar risca să accelereze și mai mult inflația
- Ar slăbi leul și ar scumpi și mai mult importurile
Așa că BNR alege să stea pe loc și să aștepte evoluția viitoare a economiei.
Ce se va întâmpla în lunile următoare?
După calculele Băncii Centrale:
- Inflația va rămâne pe un „platou” ridicat până la sfârșitul lui septembrie
- Apoi va scădea foarte lent în ultima parte a anului
- Măsurile fiscale ale Guvernului vor ajuta eventual să coboare inflația, dar nu imediat
Un lucru pozitiv: măsurile de austeritate ale Guvernului (tăieri de cheltuieli, creșteri de taxe) vor reduce cererea în economie și, implicit, presiunile inflaționiste.
Dar asta vine cu un preț: și mai puține locuri de muncă și o economie și mai slabă.
Riscurile pe care le vede BNR
Banca centrală atrage atenția asupra mai multor pericole:
Externe:
- Războiul din Ucraina
- Tensiunile din Orientul Mijlociu
- Războaiele comerciale globale
- Cheltuielile uriașe pentru apărare în UE
Interne:
- Incertitudinea fiscală: Nu se știe exact ce alte măsuri fiscale vor mai veni
- Absorbția fondurilor europene: România trebuie să folosească urgent banii UE pentru a compensa austeritatea
Ce înseamnă asta pentru românul obișnuit?
Pe scurt:
- Dobânzile vor rămâne ridicate încă luni de zile de-acum înainte. Nu vă așteptați să scadă în următoarele luni
- Depozitele vor continua să ofere dobânzi real negative o perioadă. Cu o inflație de 10% banii își pierd puterea de cumpărare mai repede decât recompensa pe care o achită băncile prin dobânzi
- Prețurile vor rămâne ridicate, iar scăderi nu vom vedea prea curând
- Salariile nu țin pasul cu inflația
Concluzia
BNR e prinsă într-o capcană: nu poate reduce dobânzile din cauza inflației, dar nici nu le poate crește pentru că economia e deja slabă. Așa că alege să aștepte – să vadă dacă măsurile Guvernului funcționează și dacă inflația începe să coboare de la sine.
Pentru români, asta înseamnă că vremurile grele vor continua cel puțin până la finalul anului. Prețurile rămân mari, ratele rămân mari, iar speranța e că 2026 va fi mai bun – dar asta depinde mai mult de Guvern decât de BNR.
Următoarea ședință BNR va fi pe 12 noiembrie – atunci vom vedea dacă lucrurile s-au îmbunătățit sau, dimpotrivă, s-au înrăutățit.
INTERVIURILE HotNews.ro