​Business report Cazul şocant din USR Diaspora. Cum se va descurca Europa, dacă Rusia va opri livrările de gaz. Sacrificiile lui Emil Boc pentru români. CSAT, SRI și SIE: cum scade transparența pe măsură ce cresc bugetele. Midnight in Chernobyl

Ce a rămas după exodul medicilor ● Cazul şocant din USR Diaspora ● ​Carburanții în UE sub presiunea prețurilor: România, cea mai mare scumpire a benzinei ● Analiză The Economist: Cum se va descurca Europa, dacă Rusia va opri livrările de gaz ● Poluare extremă în București ● Adevărul despre greva din transportul bucureștean ● De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice ● „Midnight in Chernobyl” ● Mustața ● Sacrificiile lui Emil Boc pentru români ● Criza din Ucraina: De ce nu a fost invitată România la ultimele discuții cu Joe Biden ● CSAT, SRI și SIE: cum scade transparența pe măsură ce cresc bugetele ● Croaţia ameninţă că îşi va retrage toate trupele din NATO dacă Rusia va invada Ucraina●Cine este funcționarul care va decide soarta premierului britanic Boris Johnson. I se spune „Micul Dumnezeu” ●OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România ●Legea ce conține măsuri de sprijin pentru cei cu alergii, apărută de un an, este neaplicabilă din lipsa normelor ●Vladimir Putin a împins Ucraina în afara lumii ruse ●O nouă eră.

Ce a rămas după exodul medicilor. România a pierdut cel puțin 40.000 de doctori în ultimii 10 ani, iar deficitele rezultate pe anumite specializări medicale sunt evidente și acute. Unele dintre ele au fost scoase la lumină de pandemie. Altele rămân, deocamdată, ascunse. Deși, în prezent, „exodul medicilor” s-a temperat drastic, sistemul de Sănătate din România va rămâne ani buni sub spectrul deficitului medical, cu costuri umane și financiare uriașe. În plină criză sanitară mondială, România se pare că se află în fața unei schimbări de paradigmă: exodul medicilor a încetinit drastic. Acum, pentru prima dată în ultimul deceniu, fenomenul mobilității personalului medical și dorința doctorilor de a emigra s-au mai estompat. Numărul solicitărilor pentru obținerea unui certificat de bune practici, esențial pentru ca medicii să poată profesa în străinătate, s-a înjumătățit în 2021 față de 2017. Concret, dacă în 2017 și-au exprimat intenția de a pleca din țară 1.462 de medici, doar 776 de doctori au solicitat în 2021 certificate de bună practică de la Colegiul Medicilor din România, potrivit datelor puse la dispoziție de către forul medical, publicației Panorama.

Cazul şocant din USR Diaspora. Dezvăluirea unor filmuleţe „incendiare” cu unul dintre lideri duce la excluderi. USR, partid care a cerut votul românilor promiţând că va lupta contra corupţiei şi pentru meritocraţie, e marcat de noi scandaluri. Voci din partid acuză că o mână de oameni au fraudat alegerile din filialele Diaspora şi că cei incomozi sunt epuraţi. Speranţa celor care se tem că partidul va fi confiscat se îndreaptă acum spre Dacian Cioloş, care e aşteptat să vină cu soluţii şi măsuri. În USR a izbucnit un nou scandal, unul de proporţii, după ce doi membri din filiala din Marea Britanie au fost excluşi din partid. Cei doi au fost acuzaţi de comportament calomniator şi injurios cu caracter indirect homofob la adresa unui alt membru USR. Până aici, nimic nou sub soare, în USR au avut loc o mulţime de excluderi în ultimii ani. Noul scandal, însă, este mult mai adânc şi e vârful unui adevărat iceberg, susţin voci din USR, care vorbesc de fapte foarte grave, ce ţin chiar de domeniul penalului în filialele din Diaspora ale USR, scrie Epoch Times.

​Carburanții în UE sub presiunea prețurilor: România, cea mai mare scumpire a benzinei. Prețul mediu ponderat al benzinei CO95 la pompă din România a crescut cu 5,5% în 17 ianuarie față de 20 decembrie – cea mai mare scumpire din toate țările UE, până la 1,285 / euro pe litru. Iar trendul se păstrează: scumpirea benzinei din România este printre cele mai mari și față de 03 ianuarie: a înregistrat a treia cea mai mare din UE: +2,5% , potrivit celor mai recente date publicate de Directoratul general pentru Energie al Comisiei Europene, DG Energy. Motorina s-a scumpit cu 5% față de față de 20 decembrie, a 7-a cea mai mare creștere, până la 1,276 euro / litru, și cu 2,9% față de 3 ianuarie – a patra cea mai mare creștere, potrivit Curs de Guvernare.

Analiză The Economist: Cum se va descurca Europa, dacă Rusia va opri livrările de gaz. Ce se întâmplă dacă Vladimir Putin invadează Ucraina, Occidentul reacționează și sancționează masiv Rusia, iar liderul de la Kremlin ripostează prin închiderea tuturor conductelor care transportă gaz rusesc către Occident? Publicația britanică The Economist a făcut o analiză a situației – ce riscă Europa și ce riscă Gazprom. Majoritatea țărilor UE sunt dependente de importuri. UE importă două treimi din gazele naturale, fie prin conducte, fie prin intermediul terminalelor GNL. Iar mai mult de o treime din gaz provine din Rusia. Tensiunile dintre Occident şi Rusia au crescut după ce Moscova a desfăşurat peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. Iar Ucraina e țară de tranzit pentru gazul rusesc către UE. Există temeri că acest conflict, dacă va escalada și se va transforma într-un război, ar putea duce la o nouă scădere a livrărilor de gaze către Europa, în contextul în care prețul gazelor deja a explodat aici, ducând la o creștere a costului vieții, potrivit Libertatea.

Poluare extremă în București. Senzorii de aer arată valori depășite, la PM 2.5, de șase ori în centrul Capitalei. Specialist: “Nu e vorba despre nicio inversiune termică”. Rețeaua de senzori independenți URAD, care numără aproximativ 70 de stații active în zona Capitalei, arată valori depășite de până la cinci ori, la indicele PM 2.5, în zona Centrală. Spre periferie, valorile coboară spre 60-70 μg/m3. La o temperatură sub pragul înghețului, valoarea indicilor de poluare arată valori critice cu privire la calitatea aerului din Capitală, în noaptea dintre 26 și 27 ianuarie. Senzorii celei mai mari rețele independente de măsurare a calității aerului din România, URAD Monitor, indică valori extreme, cel puțin în Centrul Capitalei. O stație de măsurare din zona Unirii arată valori, la miezul nopții, de 158 μg/m3. Asta înseamnă o depășire de aproape șase ori a valorii maxime pentru un aer curat, stabilită de lege, care este de 25 μg/m3, potrivit Buletin de București.

Adevărul despre greva din transportul bucureștean. Un proverb spune că „maimuța cu cât se urcă mai sus în copac, cu atât i se vede mai mult partea dorsală”. Așa stau lucrurile și cu greva de la Societatea de Transport din București. Dacă nu ar fi fost greva cine ar fi știut că în societate lucrează 11.700 de angajați, că salariile reprezintă 74% din totalul cheltuielilor și, mai rău, că 80% din așa-zisele venituri ale companiei sunt, de fapt, compensații, adică, subvenții de la Primăria Capitalei, fără de care societatea de transport nu ar mai putea să funcționeze. Dacă nu ar fi fost greva de la STB, nu ne-am fi adus aminte, pe de o parte, că algoritmul politic se aplică în tot și în toate, că nu există instituție până la care împărțeala politică să nu ajungă și, pe de altă parte, ne-a reamintit coabitarea nesănătoasă dintre partidele politice și sindicate. Situația financiară a societății de transport bucureștene este deplorabilă. În anul 2019, conform bugetului firmei, veniturile încasate din tichete de călătorie, adică din activitatea de bază erau de numai 148 milioane de lei. Așa-zisele compensații, care de fapt sunt subvenții plătite de Primăria Capitalei, ajung la 987 milioane de lei. Adică, de peste șase ori mai mult decât sumele încasate din vânzările de bilete către călători. Anul trecut, situația s-a îmbunătățit puțin, în sensul că încasările din bilete au fost ceva mai mari, 152 milioane lei, iar subvențiile mai mici, respectiv 887 milioane lei. Este un progres, dar minor, scrie RFI.

De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice.„Trăim într-o lume în care reușitele vizibile în cea mai scurtă perioadă de timp primează”. Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor,scrie Școala9.

„Midnight in Chernobyl”. Vin azi cu un interviu la care țin foarte mult, cu jurnalistul britanic Adam Higginbotham, autorul cărții superbe Midnight in Chernobyl, o lectură esențială dacă vrei să înțelegi cu adevărat accidentul de la Cernobîl din 1986 (și nu prin prisma ficțiunii aproape totale a miniseriei HBO). Este tradusă și la noi, de editura Bestseller, într-un format cartonat foarte atractiv – am dat de ea chiar ieri, în Cărtureștiul din Parklake. Dar era învelită în țiplă inutilă, imorală și poluatoare. Așa că n-am putut arunca un ochi pe pagini, ca să vă pot spune ceva despre font, calitatea hârtiei ori a traducerii. (Un mic rant, nu doar pe fundal de sevraj nicotinic: Să mă ierte prietenii din editurile care fac asta, dar învelirea cărților în plastic e o practică oribilă, mai rea decât sacrilegiul arderii cărților! Bănuiesc că gândul din spate e să protejeze cartea și să asigure cititorul că doar mâna lui a atins foile. Dar… ce spune, de fapt, această practică e că edițiile sunt foarte fragile și ieftine (!) și că editurile nu au oameni care iubesc cu adevărat cartea – ea trebuie mirosită, răsfoită, testată, citită, înainte de cumpărare.), scrie Biblioteca Exploratorilor.

Mustața! Azi vom vorbi despre mustață, ca despre o podoabă facială care ba vine la modă, ba dispare, că nici nu mai știi dacă să îți lași una sau nu. În principiu, mustața a fost foarte apreciată (în funcție de perioada istorică) la bărbați, și neapreciată neam la femei. Dar noi nu despre femei mustăcioase vom vorbi azi. Deși nu există date scrise din perioada respectivă, putem deduce că Omul de Neanderthal se purta și cu mustață și cu barbă, că numai de estetică nu îi ardea lui pe gerurile alea. Plus de asta, încercați voi să vă bărbieriți cu un brici de piatră și mai vorbim după aia. De la preistorie sărim la antichitate. După cum știm toți, nu prea există reprezentări de împărați romani cu mustață. Da, e adevărat, unii purtau barbă (dar noi strict de mustață vorbim). Pe la greci era la fel. De aici deducem că lumea civilizată nu aprecia măturoiul sub nas. În schimb, în lumea barbară, vezi galii, celții și alții, mustățile erau de mare efect și erau un semn al bărbăției. Buuun! Până aici e clar, scrie Mica Doză de Cultură Generală.

Sacrificiile lui Emil Boc pentru români. Politica (mai ales cea românească) înseamnă să mai înghiți, din când în când, și câte o broască râioasă. Emil Boc are experiență solidă în acest sens. Unul dintre cei mai importanți primari ai Partidului Național Liberal, democratul Emil Boc de la Cluj, s-a întâlnit cu președintele Alianței pentru Unirea Românilor, populistul George Simion. Și a găsit cuvinte de laudă despre valorile susținute de politicianul AUR, arătând chiar că ele sunt împărtășite și de PNL, într-o Europă care nu trebuie să presupună topirea identităților naționale. Politica (mai ales cea românească) înseamnă să mai înghiți, din când în când, și câte o broască râioasă. Emil Boc are experiență solidă în acest sens. Se declară un om al dialogului, care are capacitatea să discute inclusiv cu personaje ale căror vederi nu le împărtășește. La întâlnirea cu liderul AUR, însă, primarul liberal de la Cluj nu s-a poziționat deloc împotriva tiparelor politice de gândire și acțiune reprezentate de George Simion. S-a limitat să spună că are viziuni diferite despre procesul de vaccinare anti-COVID, dar că respectă punctul de vedere al interlocutorului, scrie Dela0.

Criza din Ucraina | De ce nu a fost invitată România la ultimele discuții cu Joe Biden. Președintele SUA, Joe Biden, a găzduit, luni seară, un dialog între principalele forțe europene pe tema securității din Europa de Est. România nu a fost invitată. La video-call-ul securizat organizat de Casa Albă au participat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și liderii Franței, Germaniei și Italiei. Lista scurtă a participanților a fost completată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson dar și de președintele Poloniei, Andrzej Duda. Joe Biden a caracterizat întâlnirea ca fiind una „foarte, foarte, foarte bună”, scrie Europa Liberă.

CSAT, SRI și SIE: cum scade transparența pe măsură ce cresc bugetele. Rapoartele de activitate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării lipsesc de pe pagina de internet a instituției începând cu anul 2016, ultimul raport fiind publicat pe site-ul instituției în urmă cu șapte ani. Evenimentele majore ale anului 2015 erau atentatele teroriste care au vizat redacția Charlie Hebdo, războiul din Ucraina după anexarea ilegală a Crimeei cu un an înainte, criza refugiaților sau discuții cu privire la posibilitatea ca Turcia să adere la Uniunea Europeană. Administrația Prezidențială a transmis la solicitarea Europei Libere că rapoartele de activitate sunt încă la Parlament. „Rapoartele privind activitatea desfăşurată de către Consiliu în anii 2016, 2017, 2018, 2019 şi 2020 au fost transmise Parlamentului României, pentru aprobare. Publicarea acestora în Monitorul Oficial al României şi pe website este posibilă exclusiv după aprobarea lor de către Parlamentul României”, a fost răspunsul primit de la Palatul Cotroceni, scrie Europa Liberă.

Expert energie: Sfatul meu pentru consumatori este să țină cu dinții de contractul pe care îl au. Consumatorii casnici de gaze și energie electrică ar trebui să nu se aventureze în a-și schimba furnizorul, fiindcă suntem într-o perioadă dificilă pentru acest business și este foarte probabil ca facturile să fie mai mari, potrivit lui Laurențiu Urulescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Problema facturilor mari la energie continuă să fie o problemă din mai multe cauze, între care faptul că foarte multe dintre acestea nu reflectă plafonul introdus de autorități, în timp ce acestea sunt acuzate la rândul lor că nu au plătit decontările pentru furnizorii care livrează gaz și curent electric consumatorilor. „Sfatul meu pentru consumatori este să țină cu dinții de contractul pe care îl au, să se roage ca furnizorul pe care îl au acum să nu aibă probleme și să își poată continua contractul în așa fel încât să beneficieze cât mai mult de prețul pe care îl au în contract”, a declarat Laurențiu Urulescu, președintele AFEER, într-un interviu pentru wall-street.ro.

Croaţia ameninţă că îşi va retrage toate trupele din NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Milanovic: Ucraina nu ar trebui să intre în NATO. Croaţia îşi va retrage toate trupele din NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a anunţat marţi preşedintele croat Zoran Milanovic, citat de TASS. El dă asigurări că ţara sa nu va fi în niciun fel implicată în criză dacă aceasta escaladează. Totodată, Milanovic spune că Ucraina nu ar trebui să intre în NATO. „În calitate de comandant-şef, am urmărit îndeaproape declaraţiile care indică faptul că NATO – nu o ţară, nu Statele Unite – îşi consolidează prezenţa şi trimite unele nave de recunoaştere. Noi nu avem nicio legătură cu acest lucru şi nu vom avea nicio legătură cu acest lucru. Pot să garantez pentru asta”, a declarat Milanovic. Preşedintele croat a afirmat clar că în cazul în care Rusia atacă Ucraina, Croaţia îşi va retrage trupele „până la ultimul soldat” din NATO, scrie Adevarul.

Cine este funcționarul care va decide soarta premierului britanic Boris Johnson. I se spune „Micul Dumnezeu”. Înaltul funcționar public Sue Gray, 63 de ani, care conduce anchetele de etică ale guvernului britanic, finalizează în această săptămână raportul referitor la acuzațiile aduse premierului britanic Boris Johnson, care a organizat mai multe petreceri în pandemie la reședinta din Downing Street, notează New York Times. Documentul ar putea conduce la demiterea premierului britanic de 57 de ani. Cu ani de experiență în secțiile superioare ale serviciului civil britanic, inclusiv în supravegherea investigațiilor guvernamentale din punct de vedere etic, Sue Gray este „cea mai puternică persoană de care britanicii nu au auzit niciodată”, observă NY Times. Gray și-a petrecut cea mai mare parte a carierei în serviciul guvernamental, deși, la un moment dat, și-a luat o pauză pentru a conduce un pub în Irlanda de Nord împreună cu soțul ei, Bill Conlon, cântăreț de muzică country, scrie Libertatea.

România a picat testul autosuficienței la mâncare. Producția internă acoperă integral consumul doar în cazul a șase produse agroalimentare. Carnea de porc, zahărul, untul și fructele sunt printre cele mai deficitare. România este a cincea țară din Europa după suprafața utilizată în agricultură, cu 13,5 milioane de hectare, conform ultimelor date ale Eurostat. Cu toate acestea însă producția internă acoperă cerințele de consum ale locuitorilor doar în cazul a șase produse agroalimentare, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică. Este vorba despre cereale (grad de autosuficiență de 155,6%), grâu și secară (grad de autosuficiență de 165,2%), porumb (grad de autosuficiență de 151,2%), alte cereale (grad de autosuficiență de 162%), varză (grad de autosuficiență de 100,5%) și carne de oaie și capră (grad de autosuficiență de 112,2%). În rest, suntem dependenți, în diferite proporții, de importuri, iar cele mai deficitare sectoare sunt unele vitale pentru economie. Potrivit datelor INS, România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condițiile în care din 2017 pe teritoriul țării există focare de pestă porcină africană. În 2015, spre exemplu, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum de 31,3 kg pe cap de locuitor, în medie, pe an, scrie Economica.net.

OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România. Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România. Alături de România, decizia de deschidere a negocierilor adoptată astăzi s-a referit și la Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru. Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării și evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creșterii economice sustenabile și stabilității sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deținând peste 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. Țara noastră și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri, scrie profit.ro.

Adrian Vasilescu, BNR: Criza energetică, între „normalitatea pierdută“ şi o piaţă liberă eminamente normală. Dacă în România, în noiembrie anul trecut, electricitatea a cedat dintr-o dată 12 procente din preţul umflat cu pompa şi întreţinut forţat timp de zece luni, în condiţiile unei liberalizări haotice, este cert că nu am avut de-a face – cum am auzit zilele trecute într-o aprinsă dezbatere publică – cu un semn că am fi pornit în căutarea „normalităţii pierdute“. Pentru că nu puteam să pierdem… ce nu aveam. Cele 12 procente cedate de preţul extravagant al electricităţii indicau, de fapt, cu totul altceva. Era un prim rezultat al intervenţiei statului, prin puterea legislativă, în piaţa energiei după ce preţurile electricităţii, gazelor naturale şi ale altor combustibili au explodat. E bine că intervenţia statului, prin lege, a cuprins două planuri importante, compensările şi plafonările. E bine, de asemenea, că legea a fost urmată de intervenţia puterii executive, care a urcat plafoanele şi a mărit semnificativ compensaţiile. Dar nu este deloc bine, judecând obiectiv, că atât dispoziţiile legii, cât şi deciziile Executivului, adoptate în acest scop, sunt cu termen redus, scrie Adrian Vasilescu în ZF.

Legea ce conține măsuri de sprijin pentru cei cu alergii, apărută de un an, este neaplicabilă din lipsa normelor. Acum aproximativ un an s-a stabilit, prin Legea nr. 4/2021, ca atât persoanele ce suspectează că au alergii, cât și cele confirmate cu acest tip de afecțiuni să aibă o serie de beneficii, inclusiv posibilitatea de a face analize și teste în mod gratuit. Totuși, chiar dacă ar fi trebuit să apară până în vara lui 2021, normele metodologice se lasă în continuare așteptate, ceea ce face ca măsurile ce vizează persoanele cu alergii să nu fie, în practică, aplicabile. Concret, măsurile ce-i vizează pe cei cu alergii, cuprinse în Legea nr. 4/2021, în vigoare din 7 februarie 2021, nu se aplică în prezent, deoarece autoritățile nu au emis nici până acum normele metodologice de aplicare a acesteia, deși termenul s-a împlinit în vara trecută. Mai exact, legea stabilește că “în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației și Cercetării elaborează norme metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”. Termenul pentru apariția normelor s-a împlinit la începutul lunii august 2021, scrie avocatnet.ro.

Dilemele investitorilor de pe burse la început de an 2022: de ce ar trebui să se teamă mai mult: de inflația persistentă sau de un potenţial conflict armat? Anul 2022 a pornit poate un pic cu stângul pentru economia globală: o inflaţie ce s-a dovedit a nu fi chiar delor tranzitorie şi un potenţial conflict armat Rusia-NATO, via Ucraina, sunt motive de îngrijorare pentru orice investitor din piaţa de capital. Teama e inamicul numărul unu al încrederii şi poate *mătura* în doar câteva minute zeci de miliarde de pe burse. Piața americană, puternic concentrată pe tehnologie, a înregistrat pierderi săptămâna trecută din cauza temerilor legate de măsurile antiinflaționiste ale Fed. Indicele NASDAQ a suferit o „corecție” de -10%, în timp ce piețele internaționale mai ciclice au avut performanțe superioare. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a atins pentru scurt timp 1,9%, iar prețul petrolului Brent s-a apropiat de 90 de dolari. Investitorii sunt îngrijorați că inflația va duce la creșterea ratelor dobânzilor, la încetinirea economiilor și la scăderea profiturilor companiilor, punctează Bogdan Maioreanu, analistul eToro pentru România, potrivit FinEco24News.

Vladimir Putin a împins Ucraina în afara lumii ruse. Neavând vreun glob de cristal și nici apetență pentru speculații asupra profilului psihologic al liderului de la Kremlin, vom încerca să deslușim mizele, pentru a înțelege ce pot câștiga sau pierde părțile. Întrebările succesive care merită puse sunt: cât de mult contează Ucraina pentru Rusia? Care este interesul Rusiei și coincide acesta cu al regimului Putin? Ce se întâmplă în caz de conflict militar? Care sunt implicațiile politice și de securitate pentru România și pentru regiune? Fiecare dintre aceste chestiuni ar putea face, și chiar au făcut, obiectul unei teze de doctorat. Vom schematiza așadar analiza, cu riscul de a îngroșa tușele. Merită tranșată și o chestiune prealabilă: există vreun risc ca Federația Rusă să atace o țară membră a NATO?, se întreabă PressOne.

Investițiile rusești din România trebuie reanalizate de urgență! Puși mereu pe harță cu toți cei din jurul lor, rușii au mereu nevoie de sclavi care să facă lucruri în jurul lor. Atent crescută de decenii, stima de sine și impresia că sunt „un popor ales”, mai presus față de „pleava” de la hotarele lor, sunt astăzi la cote maxime. Oriunde vezi ruși, se poartă ca niște „prinți” ai lumii. Având acces la resurse imense, epatează cu un lux de prost gust, cu o poleială grețoasă, cu o agresivitate demnă de cei mai mari golani din clasă. Deși nu mai e demult așa, se consideră buricul lumii, soarele în jurul căruia se învârte totul. Ar merita aduși cu picioarele pe pământ și puși la treabă. Nu să trăiască din speculații cu gaz și petrol iarna. Mai ales când bate crivățul mai tare, scrie Cristian Păun pe project-e.ro.

Comisia de la Veneția va emite un punct de vedere cu privire la excluderea judecătorului Cristi Danileț și proiectul privind SIIJ. O solicitare USR care vizează funcționarea sistemului de justiție din România a fost adoptată luni în Comisia de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Astfel, Comisia de la Veneția va fi sesizată pentru a emite un punct de vedere cu privire la independența magistraților din România după excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Dănileț și publicarea noului proiect de desființare a SIIJ în varianta PSD-PNL. Solicitarea a fost prezentată în ședința de astăzi de parlamentarul Iulian Bulai, reprezentantul USR la APCE și votată cu 23 de voturi pentru și 11 împotrivă. Reprezentanții PSD și PNL din acest for au fost printre puținii care s-au opus solicitării. “Nu suntem singuri. Am solicitat Comisiei de la Veneția să emită un punct de vedere pe spețele: independența magistraților (cazul judecătorului Danileț și nu numai) și pe proiectul de desființare a SIIJ – proiectul inițiat de ministrul Predoiu care nu rezolvă problema pe fond: bâta politică de sancționare a magistraților independenți”, a declarat deputatul Iulian Bulai, prezent luni la ședința comisiei APCE, scrie PressHub.

O nouă eră. Am fost la Raliul Monte Carlo. Nu ca să n-o faci tu, ci ca să văd pe probe noile mașini hibride. E începutul unei noi ere în Campionatul Mondial de Raliuri. De câștigat, a câștigat însă veteranul Loeb. Pădurea vibrează altfel în dimineața asta. Fumul grătarelor și strigătele de încurajare se lovesc de dealurile din apropiere de Malijai, o comună aflată în departamentul Alpes-de-Haute-Provence, Franța. Într-un ac de păr, câteva sute de oameni și-au făcut loc pe maldărul de pământ care delimitează asfaltul. Sunt câțiva și-n copaci, dar și pe zidurile care altă dată marcau un posibil obiectiv de apărare. Cei mai mulți au obraji roșii și zâmbete mult prea largi, semn că bucuria matinală poate fi obținută și cu ajutorul lichidelor măsurate în altfel de grade decât cele Celsius. Deasupra, elicopterul zboară la punct fix, iar din inima pădurii încep să vină valuri de încurajări la pachet cu un sunet inconfundabil. Câteva secunde mai târziu, valul mă lovește, iar printre crengile uscate și zecile de spectatori zăresc motivul zarvei: una dintre noile mașini din Campionatul Mondial de Raliuri, scrie AutoCritica.

BEI: Barierele în calea investițiilor în estul UE. Ungaria – campioana pro-business, cum stă România. Accesul la infrastructură digitală reprezintă cel mai mare atu al României din perspectiva uşurinţei cu care companiile îşi pot desfăşura activitatea. Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a realizat o analiză pornind de la un sondaj în cadrul căruia companii din toată lumea au precizat care sunt cele mai mari obstacole în calea activităţii lor. În cazul României, cele mai des menţionate obstacole au fost incertitudinea privind viitorul (80% dintre respondenţi), urmat de disponibilitatea angajaților cu aptitudini potrivite (73% dintre respondenți). La polul opus se află accesul la infrastructura digitală, citat drept obstacol de doar 35% dintre respondenți, disponibilitatea finanțării – problemă cu care se confruntă circa 56% dintre respondenți și reglementările de pe piața muncii (57%), potrivit Curs de Guvernare.