Business report: Cele mai ciudate evenimente organizate de instituțiile din România pe bani publici; Marile case de modă fac bani din folclorul românesc; Cu preţuri la imobiliare în creștere, piaţa este mai ieftină cu 38% decât în criză. Este timpul să crească cererea

Cele mai ciudate evenimente organizate de instituțiile din România pe bani publici: De la rafinamentul fierului de călcat și ”Centenarul în Jilava” la „Cânepa – trecut, prezent și viitor”. Guvernul a alocat 100 de milioane de lei pentru evenimente și monumente dedicate Centenarului, la care s-au adăugat sume importante din bugetele locale, scrie Scena9 într-o analiză dedicată modului în care autoritățile publice au cheltuit fondurile pentru sărbătorirea a o sută de ani de la Marea Unire. Din cele 738 de proiecte analizate, Scena9 a făcut și topul celor mai ciudate evenimente organizate în țară: Primăria din Jilava a organizat „Centenarul în Jilava” Jandarmeria română – spectacolul „Jandarmeria Centenară”, la care au participat actorul Dan Puric și preotul Constantin Necula, potrivit G4media.

Marile case de modă fac bani din folclorul românesc. Vesta pusă în vânzare de un brand american.Portul nostru popular este şi sezonul acesta sursă de inspiraţie pentru casele de modă celebre, fără să specifice însă acest lucru. Tocmai de aceea comunitatea care promovează artiştii locali şi motivele autentice spune că avem nevoie de legislaţie şi de ajutor din partea statului care, din păcate, nu reuşeşte de câţiva ani să înregistreze ia la ″Unesco″⁣. Vesta pusă în vânzare de o casă de modă americană pare copia fidelă a pieptarului cu bumbi şi ciucuri de pe Năsăud, potrivit Stirile ProTv.

Cu preţuri la imobiliare în creștere, piaţa este mai ieftină cu 38% decât în criză. Este timpul să crească cererea. După șase ani de contracții ale prețurilor din zona imobiliară a început perioada de revenire a prețurilor în ultimii patru ani. „Revenirea are loc mai greu. Prețurile pe piața imobiliară sunt acum cu 38% mai mici decât cele din 2009, momentul izbucnirii crizei”, spune Sergiu Oprescu, președinte Asociația Română a Băncilor (ARB) și Alpha Bank. Totuși criza financiară a echilibrat cererea cu oferta, iar la ora actuală putem vorbi despre existența unui stoc de locuințe finalizate, care ar putea să alimenteze o cerere susținută în următorii ani. Această cerere ar putea fi susținută și de apariția obligațiunilor ipotecare, scrie Economica.

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020. România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în anul 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de doar 0,5% din PIB, în uşoară creştere faţă de anul precedent, ne-am plasat alături de Cipru şi am profitat de scăderea surprinzătoare consemnată de Letonia. Pe fondul constrângerilor bugetare şi al implicării încă relativ reduse a sectorului privat, am ajuns la doar o şesime din obiectivul fixat de Uniunea Europeană pentru anul 2020, scrie Curs de guvernare.

ING: Finanțele publice ale României sunt în cea mai proastă situație de după marea criză. Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri. „România intră în modulul de alegeri, cu mare parte din promisiunile electorale precedente încărcate pe final pentru a maximiza impactul”, scriu economiștii, scrie Profit.

Fata de la ţară care a reuşit să pună pe picioare o afacere cu fonduri europene. Cătălina Gherasim, o tânără de 25 de ani din satul Hulubeşti, comuna Pomârla, judeţul Botoşani, provine dintr-o familie cu o situaţie financiară modestă, a cunoscut de-a lungul anilor greutăţile materiale, dar ambiţia şi un proiect pe fonduri europene au ajutat-o până la urmă să îşi deschidă o mică afacere: o mică patiserie, în care produce şi vinde pizza, gogoşi sau covrigi. Între timp, faima produselor a ajuns în tot judeţul. „Am fost o singură dată la Pomârla cu treabă. Acolo am gustat pizza la o brutărie locală. Mi-a plăcut atât de mult că am adus şi acasă. Soţiei i-a plăcut la rândul ei atât de mult încât m-a trimis la sfârşitul săptămânii să mai aduc. Au gustat şi prietenii“, spune Ştefan, un tânăr din municipiul Botoşani, potrivit Adevarul.

Caracterul cu totul special al sărăciei românești: locul 28 la sărăcia copiilor, locul 5 la sărăcia pensionarilor. România a rămas şi în 2017 ţara membră UE cu cea mai mare pondere a copiilor aflaţi în sărăcie sau supuşi riscului de excluziune socială, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Cu o pondere de 41,7%, am păstrat de puţin prima poziţie în acest nedorit top al sărăciei, înaintea Bulgariei (41,6%) şi la mare distanţă de Grecia (36,2%), Italia (32,1%) şi Ungaria (31,6%). De reţinut, însă, ameliorarea faţă de anul precedent a fost una semnificativă datele se referă la populaţia în vârstă de 0 – 17 ani iar nivelul de sărăcie este unul raportat la nivelul de trai din fiecare ţară în parte, scrie Curs de guvernare.

Primele contestaţii la licitaţia de 2,8 miliarde de lei pentru modernizarea liniei ferate Apaţa – Caţa din tronsonul Braşov – Sighişoara. Doi din cei şase participanţi la licitaţia pentru modernizarea liniei ferate Apaţa – Caţa au depus contestaţii, după ce au fost scoşi din cursă de către CFR SA. Este vorba de italienii de la Pizzarotti şi de asocierea FCC – Astaldi.talienii de la Pizzarotti au depus conestaţie pe 26 octombrie, după ce oferta lor a fost declarată inacceptabilă şi neconformă de către CFR SA. Exemplul lor a fost urmat pe 15 noiembrie de către asocierea spaniolo-italiană FCC – Astaldi, a cărei ofertă a fost de asemenea respinsă ca neconformă. CFR Infrastructură a anunţat în aprilie că a primit şase oferte pentru modernizarea a 28 de km de cale ferată între localităţile braşovene Caţa şi Apaţa, scrie Economica.