Business report: Guvernul amenință furnizorii de gaze cu taxarea profiturilor suplimentare. Cum ieșim din lumea a doua. Metrorex nu își mai asumă un termen nou pentru inaugurarea Magistralei 5

DIICOT susţine că l-a capturat pe cel mai bun falsificator de bancnote din istoria României ● Avem nevoie de o piaţă a titlurilor de stat pentru populaţie ● Guvernul amenință furnizorii cu o taxă pe profiturile suplimentare, dacă aceștia nu ieftinesc gazele după liberalizare ● Ce răspunde ASF la întrebarea cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 de milioane de români în acţiuni Wirecard ● Daniel Boaje pleacă de la șefia McDonald’s România ● Metroul de Drumul Taberei: după mai multe ținte ratate, Metrorex nu își mai asumă un termen nou pentru inaugurarea Magistralei 5 ● Cum ieșim din lumea a doua: România SRL și cele 100.000 de puncte de lucru ale sale ● România, cu pași mari spre valul 2 COVID-19. Cinci grafice care arată situația ● Ovidiu Petru nu mai este preşedintele Consiliului de Administraţie al Loteriei Române.

DIICOT susţine că l-a capturat pe cel mai bun falsificator de bancnote din istoria României. Procurorii DIICOT au destructurat, miercuri, o grupare infracţională care a falsificat 17.065 de bancnote de 100 de lei, iar despre liderul acestei grupări procurorii anti-mafia susţin că a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume. Procurorii DIICOT au efectuat, miercuri, cinci percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în oraşul Buşteni într-o cauză ce vizează destructurarea unei grupări infracţionale care a falsificat 17.065 de bancnote de 100 de lei, prejudiciul ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei. DIICOT susţine că liderul acestei grupări a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume, scrie adevarul.ro.

Avem nevoie de o piaţă a titlurilor de stat pentru populaţie. Pandemia de Covid-19, ce a zguduit întreaga lume începând cu luna februarie a acestui an, a adus schimbări semnificative în ţesutul social, afectând puternic funcţionarea în ansamblu a economiilor, cu repercusiuni care, până în acest moment încă nu sunt pe deplin cuantificabile. Ca în orice criză, pe lângă prejudicii apar şi oportunităţi, iar la nivelul unor întregi segmente de activitate, afaceri şi companii, se evaluează noile perspective atât din punct de vedere al abordărilor, a modului de operare dar şi, probabil, a structurilor de finanţare. În ţara noastră, piaţa de capital, prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care tocmai a împlinit un sfert de secol de la inaugurare, are un rol redus în economie, antreprenorii rareori având în vedere finanţarea afacerilor prin mecanismele bursiere iar investiţiile în titluri listate se găsesc la periferia percepţiei populaţiei. Analiştii au păreri împărţite privind impactul pe care-l va avea criza cauzată de pandemia de Covid-19 asupra structurii de finanţare a companiilor locale, dar sunt de acord că dezvoltarea unei pieţe a titlurilor de stat pentru populaţie va aduce beneficii atât pentru bursă cât şi pentru investitori, care vor putea să-şi plaseze economiile într-un mod mai avantajos decât ceea ce oferă în prezent sistemul bancar, scrie Bursa.ro.

Guvernul amenință furnizorii cu o taxă pe profiturile suplimentare, dacă aceștia nu ieftinesc gazele după liberalizare. Piața gazelor se va liberaliza de la 1 iulie, însă marii furnizori nu au venit cu oferte mai mici de preț pentru români, deși materia primă se tranzacționează acum la niveluri mult sub cele anterioare. Virgil Popescu – ministrul economiei – spune că facturile ar trebui să scadă cu 10-15% și avertizează că Guvernul are pârghiile necesare pentru a interveni.Că nu va fi cu 1 iulie, că va fi cu 15, că va fi cu 1 august, dar va trebui să fie (ieftinirea – n.r.), pentru că nu putem să rămânem așa”, a spus Virgil Popescu, potrivit Profit.ro. Principalii furnizori de gaze din România sunt E.ON (Germania) și Engie (Franța), însă aceștia au trimis consumatorilor oferte cu prețuri similare cu cele de până acum, deși ar fi trebuit să vină cu oferte mai mici cu 10-15%, potrivit lui Virgil Popescu, citat de libertatea.ro.

Ce răspunde ASF la întrebarea cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 de milioane de români în acţiuni Wirecard, acuzată de fraudă: “Investiţia îndeplinea cerinţele legale şi a fost nesemnificativă. Orice investiţie este însoţită de un risc.” Dar cât a fost pierderea? ASF, prin sectorul de supraveghere a pensiilor private, a oferit ZF un răspuns cu privire la articolul scris marţi, 24 iunie, legat de investiţia făcută de NN Pensii, administratorul celui mai mare fond de pensii Pilon II, cu 2 milioane de contribuabili, în acţiunile companiei germane Wirecard, care se află în mijlocul unui imens scandal de fraudă, ceea ce a determinat prăbuşirea acţiunilor la bursă. NN Pensii a cumpărat peste 200.000 de acţiuni Wirecard, iar la finalul lui 2019 valoarea investiţiei era de 130 milioane de lei, fiind cea mai mare expunere externă. ASF precizează că NN Pensii a vândut acţiunile Wirecard, dar până acum nu există răspunsul la întrebarea cât a fost pierderea înregistrată şi cine a fost responsabil de acest plasament. ASF spune că totul a fost legal şi că decizia de investiţie aparţine exlusiv administratorului, Autoritatea de Supraveghere urmărind doar respectarea prevederilor legale cu privire la investiţii. ASF spune că Bursa de la Bucureşti este încă o piaţă mică şi de aceea cei şapte administratori de pensii Pilon II investesc în afară. ASF precizează că “orice investiţie e însoţită de un risc”, scrie zf.ro.

Daniel Boaje pleacă de la șefia McDonald’s România. Daniel Boaje va părăsi postul de CEO McDonald’s România, pe care îl ocupă de aproape 10 ani, conform informațiilor Profit.ro. Plecarea efectivă va fi pe 30 iunie. McDonald’s România este cel mai important jucător de pe piața locală de restaurante. Conform datelor Profit.ro, postul său va fi preluat de Paul Drăgan, în prezent Managing Director la Premier Restaurants Malta. Acesta a fost Director de Operațiuni pentru România, din 2011 până în 2018, când a plecat în Malta. El și-a început cariera la McDonald’s România în 1995 ca trainee manager, iar ulterior a devenit Restaurant Manager, lucrând pentru companie și în Canada, scrie profit.ro.

Metroul de Drumul Taberei: după mai multe ținte ratate, Metrorex nu își mai asumă un termen nou pentru inaugurarea Magistralei 5. Conducerea Metrorex evită să comunice un termen clar pentru punerea în funcțiune cu călători a secțiunii Eroilor-Drumul Taberei din Magistrala 5. La solicitarea economica.net, șefa companiei, Mariana Miclăuș spune că acest lucru se va realiza după finalizarea probelor tehnologice aferente întregului sistem.”Probele tehnologice pentru instalații, subsisteme, sisteme și alte teste specifice, precum și recepția parțială a lucrărilor au fost demarate și se află în derulare. Punerea în funcțiune a Magistralei 5 de metrou se va realiza după finalizarea probelor tehnologice aferente întregului sistem, astfel încât utilizarea transportului subteran de către publicul călător să se realizeze în condiții care vor asigura în totalitate siguranța traficului și a cetățenilor transportați”, a declarat Mariana Miclăuș, directorul general al Metrorex. Ratarea termenului de 30 iunie 2020 pentru deschiderea circulației pe noua magistrală de metrou i-a determinat și pe alți reprezentanți ai autorităților să evite să mai avanseze un termen nou pentru mult-așteptatul eveniment. „După ce te frigi cu ciorbă, sufli și în iaurt”, a spus premierul Ludovic Orban cu privire la un termen nou. Acesta a exclus însă riscul ca inaugurarea Magistralei 5 să se amâne pentru anul viitor, estimând că rezolvarea problemelor nu va dura mai mult de două luni, scrie economica.net.

Cum ieșim din lumea a doua: România SRL și cele 100.000 de puncte de lucru ale sale. România SRL are nevoie de o strategie pentru următorul deceniu, construită de oameni noi, cu o gândire diferită față de cea de până acum. Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile ale căror efecte pozitive să treacă peste ciclul electoral și generația actuală. 100.000: nucleul pe care se poate construi viitorul. Misiunea e foarte clară: salvarea cât mai multor companii și locuri de muncă. Dar nu toate companiile trebuie și pot fi salvate. Aproximativ un sfert din afacerile active în România nu fiscalizează în întregime activitatea desfășurată, o treime sunt supraîndatorate și aproape 15% sunt companii zombi (nu au desfășurat activitate în ultimii trei ani). Sprijinirea acestor companii prin diferite măsuri finanțate de la bugetul public reprezintă bani irosiți, risipă inacceptabilă în condițiile resurselor limitate. Există, însă, un nucleu de aproximativ 100.000 de companii (20% din firmele active în România) care merită și trebuie să fie salvate, deoarece reprezintă piața de temelie a relansării și reconstrucției economiei românești, scrie cursdeguvernare.ro.

România, cu pași mari spre valul 2 COVID-19. Cinci grafice care arată situația. Relaxarea măsurilor de prevenire a extinderii noului coronavirus (COVID-19) în România a dus la o creștere a numărului de cazuri zilnice apărute până aproape de media înregistrată în aprilie, atunci când cifrele au explodat în preajma sărbătorilor pascale. Statisticile arată tot mai clar că România se află în pragul unui al doilea val coronavirus. Numărul cazurilor noi apărute zilnic (media ultimelor șapte zile) este unul dintre principalii indicatori folosiți în întreaga lume pentru a evalua nivelul de răspândire al noului virus. În România, miercuri (24 iunie) au fost raportate 321 noi cazuri, iar media ultimelor șapte zile este de 295. Pentru comparație, la vârful primului val coronavirus, s-au înregistrat maxim 523 cazuri pe zi, iar media pe șapte zile oscila în jurul a 370 cazuri. Graficul de mai jos arată o tendință clară în ultimele săptămâni de creștere a mediei zilnice de cazuri. Totuși, se poate argumenta că situația este mai bună în prezent decât în aprilie, având în vedere că România înregistrează acum aproape același număr de cazuri precum la vârful crizei, deși restricțiile din prezent sunt mult mai reduse decât cele de acum două luni, din timpul stării de urgență, scrie wall-street.ro.

Ovidiu Petru nu mai este preşedintele Consiliului de Administraţie al Loteriei Române. Ovidiu Petru nu mai este preşedintele Loteriei Române, întrucât nu i s-a mai prelungit mandatul, potrivit surselor noastre. Din actualul Consiliu de Administraţie mai fac parte Ioana – Maria Țîră, Bogdan – Nicolae Glăvan, Fănică Bârlă şi Tănase Stamule. Ovidiu Petru a fost numit membru cu caracter provizoriu al CA al Loteriei pe 11 decembrie 2019, scrie financialintelligence.ro.