Business report: Negocierile privind legea operațiunilor petroliere offshore s-au împotmolit în Comisia de industrii. Din nou; Spațiul cibernetic s-a alăturat domeniilor militare clasice precum aerul, marea și pământul; Soluţie pentru revigorarea Oltchim: gaz în loc de petrol ca materie primă

Negocierile privind legea operațiunilor petroliere offshore s-au împotmolit în Comisia de industrii. Din nou Discuțiile dintre membrii membrii Comisiei de industrii a Camerei Deputațiilor și reprezentanții companiilor petroliere deținătoare de concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră s-au blocat din nou, marți. Punctul nevralgic a fost obligația ca titularii acordurilor offshore să cumpere bunuri și servicii de la companiile cu capital autohton de cel puțin 25%. De asemeni, companiile petroliere ar trebui să aibă angajați locali de cel puțin un sfert din total. Dezbaterile au fost amânate cu o săptămână, în condițiile în care Comisia ar trebui să înainteze plenului Camerei un raport final astfel încât aceasta să voteze legea operațiunile petroliere offshore tot săptămâna viitoare. Nici nu s-a mai ajuns la un alt punct fiebinte, regimul fiscal al operațiunilor offshore, scrie Curs de Guvernare.

Spațiul cibernetic s-a alăturat domeniilor militare clasice precum aerul, marea și pământul Europa se confruntă cu riscul atacurilor cibernetice asupra obiectivelor civile și militare. Deputații europeni doresc o cooperare sporită în domeniul apărării cibernetice. Atacurile cibernetice pot viza o gamă largă de lucruri: portofelele electronice, spitalele, centralele electrice, sistemele de control al traficului aerian şi structura militară. Parlamentul a adoptat un raport care solicită statelor membre să-şi intensifice capacităţile de apărare cibernetică şi să colaboreze mai strâns. Situaţia nu este rea, dar poate fi mai bună. Problema crucială este că apărarea cibernetică este responsabilitatea statelor membre. Ceea ce poate face UE este să le îndemne să coopereze mai bine, să aibă mai multe structuri unificate pentru a combate criminalitatea informatică şi atacurile cibernetice, să fie pregătite să acţioneze dacă este necesar şi să ofere o platformă de cooperare cu NATO şi ţările terţe, arată Capital.

Soluţie pentru revigorarea Oltchim: gaz în loc de petrol ca materie primă O soluţie avansată într-un studiu pentru revigoararea Oltchim Râmnicu Vălcea, odinioara una dintre cele mai mari unităţi industriale din ţară, dar care se află acum în insolvenţă, ar fi înlocuirea materiei prime tradiţionale pentru combinatul chimic. Metanol convertit din gaz metan în loc de benzină nafta obţinută din petrol. Aceasta poate fi soluţia pentru dezvoltarea combinatului chimic din Râmnicu Vâlcea, pomenită de Vasile Iuga şi Radu Dudău, autorii studiului „Perspectivele gazelor naturale în România și modalități de valorificare superioară a acestora”. Investiţia într-o unitate de conversie a metanului ar fi de circa 300 de milioane de euro, dar, odată făcută, combinatul ar putea avea materia primă necesară pentru produsele sale, în condiţiile în care lanţul său de aprovizionare cu nafta, de la fosta rafinărie Arpechim, a fost rupt. În acest context, Iuga şi Dudău avansează posibilitatea conversiei gazului metan în metanol, care, alături de alte utilizări, să fie folosit de Oltchim pentru produsele sale, relatează Economica.

România produselor contrafăcute: Industria farmaceutică, în topul pierderilor Anual, produsele contrafăcute lasă un gol de peste 1,6 miliarde de euro în economia națională. Mai mult, această piaţă ilegală provoacă pierderea a peste 25.000 de locuri de muncă. Nici celelalte state europene nu stau mai bine. Fie că vorbim de telefoane, cosmetice, articole de îmbrăcăminte, piese auto sau chiar medicamente, produsele contrafăcute se vând ca pâinea caldă. Cu toate că au vizat iniţial piaţa de lux, acestea au atins în prezent toate formele de consum, iar autorităţile trag neîncetat semnale de alarmă. Un raport al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) arată că în România se pierd anual 22,5 % din vânzările directe, cel mai afectat sector fiind reprezentat de industria farmaceutică, unde anual se pierd aproape un miliard de euro, precizează Capital.

”Vulnerabilitatea aparte” a României la aprovizionarea cu gaze: investiţiile în interconectarea regională stau la gradul de înțelegere și competență ale autorităților Ritmul actual al dezvolării infrastructurii sistemului de gaze naturale expune ţara noastră la riscul insecurităţii energetice pe termen lung, în cazul unor scenarii adverse previzibile. Disponibilul pentru consum s-ar putea reduce cu 20% în 2020 şi cu peste 30% în 2030, dacă ar fi finalizate doar proiectele pentru care s-a decis definitiv investiţia, potrivit studiului „Perspectivele gazelor naturale în România”, lansat marți de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Cel mai mare aport intern de securitate a aprovizionării îl pot avea zăcămintele din Marea Neagră, în orizontul anului 2030. În acelaşi timp, măsurile luate de autorităţi contrariază, iar susţinerea investiţiilor Transgaz (TNG, operatorul Sistemului Naţional de Transport – SNT) lasă de dorit, informează Curs de Guvernare.

A apărut prima bancă destinată persoanelor fizice. Acţionarii ei spun că se vor concentra pe nevoile generaţiei Millennials Începând cu 1 martie 2018, Cetelem IFN SA a devenit sucursala BNP Paribas Personal Finance la Bucureşti, ca urmare a fuziunii strategice transfrontaliere dintre Cetelem IFN SA și banca mamă franceză BNP Paribas Personal Finance. Bruno Leroux, CEO BNP Paribas Personal Finance, spune că abia în trei-patru ani va avea gata un model bancar, după ce va vedea ce se întâmplă cu proiectul demarat anul trecut în Cehia, şi că viitorea bancă se va concentra pe nevoile clienţilor millennials (tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani). CEO-ul diviziei de finanţe personale al celei mai mari bănci din zona euro, BNP Paribas, Bruno Leroux spune că sucursala bancară din România se va dezvolta în două direcţii: dezvoltarea reţelei de filiale (chiar dacă este în contrasens cu deciziile luate de marile bănci europene) şi majorarea investiţiilor în zona digitală, potrivit Economica.

Statul va plăti 2.250 de lei angajatorilor care încadrează șomeri și asistați social Măsura este menită să sprijine angajatorii, a anunţat, marţi, la Guvern, ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu. „Vreau să vă prezint în această seară un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost iniţiat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi care se află la ora actuală în avizarea ministerelor Finanţelor, Fondurilor Europene şi Justiţiei. Ne respectăm un nou angajament din Programul de Guvernare, referitor la sprijinirea angajatorilor, şi bineînţeles că acesta se referă la încadrarea şomerilor şi a beneficiarilor de ajutor social. Viziunea Ministerului Muncii merge, de acum înainte, pe o altă linie, aceea de nu-i mai sprijini pe cei care au capacitate de muncă, dar nu vor să o facă, motiv pentru care ne-am gândit ca să îi sprijinim pe toţi cei din mediul de afaceri care vor să facă angajări în perioada următoare. În acest sens, statul va plăti suma de 2.250 de lei, echivalentul a 500 de euro, lunar, angajatorilor care încadrează şomeri şi beneficiari de ajutor social, pentru fiecare dintre aceste persoane, pentru perioade de până la cinci ani, în funcţie de categoria din care viitorii angajaţi fac parte”, a spus Lia Olguţa Vasilescu, conform România Liberă.