Cafe del Mar si aparitia chillout-ului

Chillout-ul e in general ori retro, ori avangardist, iar piesele de „racorire” au trecut imediat din playlist-urile DJ-ilor responsabili cu relaxarea, pe compilatii aruncate pe piata, iar apoi in cluburi speciale, de profil, care pot fi aceleasi uneori, dar nu neaparat, cu locurile after-hours.

Cea de-a doua parte a circuitului poate fi remarcata usor in aparitia, succesul si diversificarea seriei Cafe del Mar. Este vorba despre un bar la moda din San Antonio, Ibiza, numit in unele locuri de pe Internet si Ibiza Sunset Cafe sau Cafe del Sun, care oferea la inceputul anilor ’90 apusuri de soare aparte, servite cu muzica ambientala si/sau down-tempo.

Barul vindea initial benzi artizanale cu ceea ce a devenit ulterior muzica chillout, pentru a lansa in 1994 propria serie de compilatii pe CD.

Nume atat de cunoscute cat pot fi cele de underground, precum al lui William Orbit, Underworld, Ramp, Afterlife, Fila Brazilia sau Chicane se amesteca pe playlist-urile celor 13 CD-uri aparute pana azi cu ale unor jazzmeni cross-over ca Pat Metheny sau ale unor artisti world precum Paco di Lucia.

Seria principala s-a diversificat in timp cu spin-off-uri (sub-serii) precum Cafe del Mar Aria, Dreams sau Classic.

Cel mai interesant – desi atipic – Cafe del Mar este, poate, cel cu numarul 6, datat 1999. Highlight-urile de pe compilatia care numara 15 melodii par a fi doua piese cu beat-uri si texturi interesante, Existence, semnata Bugge Wesseltoft, si Adios Ayer, a lui Jose Padilla, nume ce apare si pe alte compilatii.

La ele s-ar putea adauga „The Look of Love” (Dusty Springfield), o bucata retro, insa oricare dintre noi poate face un experiment care arata ca pe langa valoarea pieselor in sine, importanta este si succesiunea lor: incercati si amestecati piesele pe iPod sau la CD Player si veti obtine cu totul altceva. Altceva, mai lipsit de sens.