Camera Deputaților a respins cererea de reexaminare a lui Iohannis pentru Legea CSM. Care sunt principalele prevederi ale legii

Plenul Camerei Deputaților a votat respingerea cererii de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis la proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă votul se menține și la Senat, camera decizională, legea va pleca înapoi la promulgare în forma trimisă în luna martie.

Au fost 172 voturi „pentru”, 108 voturi „împotriva” și 6 abțineri.

Amintim că, prin modificările operate la Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, secția pentru judecători a CSM primește ca atribuții numirea și revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„Calitatea acestui act legislativ este execrabil”, a declarat în plen deputatul PNL Ioan Cupșa. „Va avea de suferit autoritatea judecătorească și cetățenii care se vor adresa instanțelor”, a spus el.

Legea, care reglementeaza organizarea, funcționarea, atribuțiile CSM, a trecut deja prin mai multe controale de constituționalitate. După primul vot, cel din decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a admis câteva obiecții și legea a fost modificată de către comisia specială parlamentară condusă de deputatul PSD Florin Iordache. Opoziția și președintele României au formulat apoi noi sesizări, care au fost respinse de CCR.

În plen, deputatul USR Stelian Ion a anunțat că va sesiza din nou CCR, legea însă nefiind modificată ca urmare a cererii de reexaminare.

Urmează ca cerea de reexaminare să ajungă la vot la Senat, care este decizională.

Citește aici cererea de reexaminare

Dintre prevederile legii – citește aici forma legii trimisă la promulgare în luna martie:

* Membrii CSM se aleg din randul magistratilor cu cel puțin 7 ani vechime în magistratură și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.

* CSM este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit a, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Pentru funcția de președinte și vicepreședinte vor candida un judecător și un procuror desemnați de Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a CSM, din rândul membrilor săi, în prezența a cel puțin 2/3 din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor prezenți.

* Secțiile CSM au dreptul și obligația de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor sau imparțialitatea și independența procurorilor.

* Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară.

* Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de CSM.

* Inspecția Judiciară rămâne în cadrul CSM și funcționează ca structură cu personalitate juridică, cu sediul în București.

* Inspectorul-șef are atribuții mult sporite față de până acum, care este numit prin concurs organizata de CSM, ajutat de un inspector-șef adjunct pe care îl desemnează chiar inspectorul-șef.

* Concursul pentru postul de inspector-șef constă în prezentarea unui proiect, fără examen scris.

* Tot inspectorul-șef este cel care aprobă normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție.

* El desemnează și echipa de conducere, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice.

* Inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți de inspectorul-șef, în urma unui concurs organziat de CSM prin INM, pentru un mandat de 3 ani, de către magistrați cu o vechime de 10 ani.