Capacitatea sistemelor defensive ale UE, pusă la îndoială de noile atacuri mortale cu drone din Marea Neagră. Avertismentul unui expert

Uniunea Europeană are un plan pentru protejarea Mării Negre. Însă, la câteva zile după ce dronele au făcut ravagii de-a lungul coastelor României și Bulgariei, scufundând nave comerciale și provocând moartea a două persoane, se ridică întrebări cu privire la capacitatea Bruxellesului de a proteja una dintre cele mai vulnerabile regiuni maritime ale sale – Marea Neagră, notează Euronews.com. La mai bine de un an de la lansarea strategiei europene pentru securitatea Mării Negre, experții atrag atenția că strategiile și proiectele nu sunt suficiente fără capabilități concrete de monitorizare și apărare.

Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a descris marți drept „absolut inacceptabil” atacul cu drone produs la aproximativ 130 de kilometri de coasta țării. O navă comercială s-a scufundat, iar o alta a fost avariată. Radev nu a indicat cine s-ar afla în spatele atacului, ancheta fiind încă în desfășurare.

Ministra româncă de Externe, Oana Țoiu, a descris, cu o zi înainte, incidentul soldat cu morți produs în largul coastelor României drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

Luni, o navă de marfă deținută de o companie turcă, care transporta cereale din Ucraina, a luat foc și ulterior s-a scufundat în largul coastelor României. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nava a fost atacată de drone rusești. Două persoane aflate la bord au murit.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat ambele incidente.

„Situația din Marea Neagră devine tot mai îngrijorătoare. Atacurile asupra navelor civile sunt inacceptabile”, a declarat ea.

Ce se întâmplă cu hubul pentru securitatea maritimă la Marea Neagră

Incidentele au readus în atenție capacitatea Europei de a proteja transportul maritim și infrastructura critică din Marea Neagră, la mai bine de un an după ce UE a lansat o strategie menită să consolideze securitatea în regiune.

Când Strategia UE pentru securitatea Mării Negre a fost prezentată, în mai 2025, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, avertiza că regiunea resimte efectele războiului declanșat de Rusia prin invazia pe scară largă a Ucrainei.

„Regiunea Mării Negre este principala țintă a acțiunilor hibride. Uniunea Europeană își propune să consolideze cooperarea pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor acțiuni ostile. Încălcările repetate ale spațiului aerian și atacurile asupra porturilor și rutelor maritime evidențiază această realitate”, declara ea.

Strategia urmărea să asigure securitatea acestui coridor maritim și să protejeze infrastructura și activele critice, precum instalațiile offshore și cablurile submarine.

Strategia prevedea și dezvoltarea unui Hub pentru securitatea maritimă în Marea Neagră, menit să coordoneze sprijinul și să consolideze cooperarea dintre serviciile de pază de coastă, printre alte activități. Hubul urma, de asemenea, să analizeze datele furnizate de senzorii de pe fundul mării și să alerteze aliații cu privire la eventuale pericole și amenințări iminente.

Rugat să evalueze eficiența strategiei în contextul incursiunilor din această săptămână, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a declarat că, în regiune, au fost demarate 65 de proiecte în valoare de 200 de milioane de euro ca urmare a acestei politici.

„În acest context, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și-a oferit sprijinul autorităților române și bulgare, în conformitate cu rolul său de a oferi sprijin la nivel european în materie de siguranță maritimă și de monitorizare a situației. România și Bulgaria au solicitat imagini din satelit pentru a-și îmbunătăți capacitatea de monitorizare a situației în urma atacurilor, iar în prezent le furnizăm aceste imagini”, a spus el.

În ceea ce privește Hubul pentru securitatea maritimă în Marea Neagră, Wigand a spus că este un proiect coordonat de România și Bulgaria, care urmărește să „contribuie la îmbunătățirea monitorizării situației maritime și la identificarea infrastructurii critice”.

Un raport al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei UE pentru Marea Neagră, publicat în iulie, confirmă că cele două țări au elaborat împreună conceptul hubului, care urmărește, printre altele, să contracareze amenințările hibride complexe.

În urma incursiunii din Bulgaria, ministra româncă de Externe a declarat marți că hubul va fi amplasat în principalele porturi ale celor două țări, Constanța și, respectiv, Varna.

„Scopul este, în primul rând, să stimuleze statele membre să lucreze împreună”

Mihai Sebastian Chihaia, expert în securitate maritimă la European Policy Centre, a spus că Marea Neagră a primit prea puțină atenție în dezbaterea mai largă privind apărarea Europei și a susținut că strategiile, de unele singure, nu sunt suficiente.

„Avem destul de multe strategii, avem destul de multe direcții, dar pentru a securiza cu adevărat Marea Neagră este nevoie, de fapt, de capabilități”, a declarat el pentru Euronews. Printre acestea se numără mijloace de colectare a informațiilor, precum senzori și radare.

Chihaia a susținut că și NATO ar putea elabora o strategie dedicată Mării Negre.

În contextul incidentelor cu drone de la începutul acestei săptămâni, România, Bulgaria și Turcia au subliniat că își coordonează eforturile pentru consolidarea securității în regiune.

Însă Chihaia a spus că lipsește în continuare o viziune mai amplă asupra viitoarei arhitecturi de securitate a Mării Negre. În pofida anilor de discuții, NATO nu a elaborat încă o astfel de strategie. „Acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus el.

Chihaia a explicat că rolul Comisiei Europene este să ofere statelor membre direcții și idei. Acestea pot include și opțiuni de finanțare, precum programul de împrumuturi pentru apărare Security Action for Europe (SAFE).

„Scopul este, în primul rând, să stimuleze statele membre să lucreze împreună, să dezvolte noi soluții tehnologice și să le integreze”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Bulgaria și România „joacă un rol crucial în apărarea flancului estic”, adăugând că cele două țări primesc împreună 20 de miliarde de euro prin programul SAFE.

Bulgaria a încetat căutarea marinarilor dispăruți

Navele și echipajele bulgare de salvare au încetat marți seara operațiunile de căutare a marinarilor dispăruți.

„Nu e nici urmă de marinari”, a declarat presei Rumen Nikolov, șeful centrului de coordonare a căutărilor și salvării maritime, precizând că operațiunile nu vor fi reluate.

Două nave – cargoul Alfa Watan sub pavilion togolez și Able sub pavilion Palau, ambele aparținându-le unor armatori turci – au fost atacate marți cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, la circa 70 de mile marine la est de Biala; potrivit surselor agenției Reuters, a fost primul incident de acest gen în apele respective.

Echipajul de pe Able – 11 marinari turci și șapte indieni – a fost salvat, doar doi din cei 18 fiind răniți în urma incendiului declanșat la bord.

Despre marinarii de pe Alfa Watan, care s-a scufundat, nu s-a mai aflat nimic; premierul bulgar Rumen Radev a afirmat marți că nu se știa nici măcar câți erau.

Avertismentul experților privind piața motorinei

Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră pot pune o presiune suplimentară pe prețul motorinei în România, prin creșterea costurilor cu asigurările, transportul și aprovizionarea, într-o piață în care cotațiile produselor petroliere sunt deja ridicate, arată o analiză realizată de Frames, citată de Agerpres.

Potrivit sursei citate, orice transport pe mare presupune o poliță obișnuită pentru marfă, care în condiții normale costă între 0,2% și 0,5% din valoarea încărcăturii, precum și un supliment pentru riscul de război, aplicat de asigurători pentru zonele de conflict.

În Marea Neagră, costurile asociate riscului de război au crescut semnificativ, susțin analiștii.

„Situația se agravase deja înainte de atacurile din octombrie. În septembrie, piața londoneză de asigurări maritime a extins zona de risc ridicat la întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale statelor riverane. Iar pentru o singură cursă de șapte zile, primele pentru riscul de război pot adăuga sute de mii de dolari la costul unei nave. După ce dronele au lovit și lângă o platformă românească, este greu de crezut că asigurătorii vor reduce aceste prime”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames. 

În cazul motorinei, Frames estimează că numai creșterea costurilor cu asigurarea ar putea adăuga câțiva bani la prețul unui litru.

Datele economice consultate de companie arată că o tonă de motorină costă pe piața internațională peste 1.600 de dolari. Dacă asigurarea crește de la 0,2-0,5% din valoarea mărfii la 1-2%, costul suplimentar este estimat la aproximativ 13-29 de dolari pe tonă. Cum o tonă de motorină înseamnă aproape 1.200 de litri, impactul calculat de Frames este de 5-12 bani în plus pe litru numai din asigurare și de aproximativ 6-15 bani cu TVA.

Costurile cu asigurarea reprezintă însă doar o parte din presiunile asupra prețurilor, avertizează analiștii.

„Pare puțin, dar este doar prima verigă. La asigurare se adaugă navlurile mai mari cerute de armatorii care mai acceptă cursele, ocolurile pe rute mai lungi și mai sigure și întârzierile în aprovizionare. Toate împreună se adună în prețul de la pompă, într-o piață care era deja sub presiune”, afirmă experții. 

Riscul maritim se suprapune peste creșterea prețurilor produselor petroliere, mai arată analiza. Potrivit Frames, petrolul Brent este cu 52% mai scump decât în urmă cu un an și a crescut cu 21% numai în ultima lună.

În cazul motorinei, cotațiile Platts indicate în analiză depășesc 1.600 de dolari pe tonă pentru motorina standard, aproape dublu față de nivelul din 2024. România este expusă acestor evoluții în condițiile în care producția rafinăriilor interne nu acoperă consumul, iar o parte din necesarul de motorină este asigurată din import. 

Aceștia atrag atenția și asupra efectelor pe care le-ar putea avea intervențiile asupra prețurilor într-o piață cu o ofertă redusă.

Potrivit Frames, plafonarea prețurilor sau alte intervenții într-o piață în care cantitatea de marfă disponibilă este redusă ar putea determina importatorii și distribuitorii să reducă livrările, dacă nu își mai pot acoperi costurile.

Analiștii susțin că majorarea costurilor asociate transportului maritim se poate transmite și către alte categorii de produse și servicii, prin intermediul prețurilor carburanților.