Cât îi ia unui F-16 să ajungă să apere Iașiul și cum au ajuns locuitorii din Moldova singurii din România fără escadrilă de avioane de vânătoare
Cea mai apropiată bază aeriană de pe care decolează avioanele F-16 în misiunile de poliție aeriană se află la Câmpia Turzii, la 290 de kilometri de Iași. Este o vulnerabilitate a României. Noi date de la MApN și de la autoritățile locale aduc o nouă perspectivă asupra problemei.
- Când un aparat neidentificat intră în spațiul aerian național, se execută în România de la trei baze:
- Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, în județul Cluj.
- Baza 86 Aeriană Borcea, lângă Fetești, în județul Călărași
- Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în județul Constanța, unde este dislocat și detașamentul aliat de poliție aeriană întărită (în prezent avioane F-18 spaniole).
- Și nu e vorba doar de când ajunge, ci de cât poate sta în aer avionul.
- MApN a spus pentru HotNews că aerodromul din Bacău nu permite operarea avioanelor multirol. Întrebat de redacție, Consiliul Județean Bacău, proprietarul infrastructurii, a răspuns cu cifre care arată altceva.
- Ce situație descriu mai mulți militari români.
Sâmbătă seara, 31 octombrie, radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, în nord-estul țării.
Două ore de alertă. Populația din șase județe, avertizată
Forțele Aeriene au ridicat patru avioane F-16: două de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii – de la 290 de kilometri distanță și două de la Baza 86 Aeriană Fetești – de la 310 de kilometri distanță.
A fost alertată populația din șase județe: Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava.
Cât timp au evoluat dronele deasupra României nu a devenit public. Comunicatul MApN nu precizează ora detectării, iar despre una dintre ele spune doar că a părăsit spațiul aerian național, în timp ce cu a doua s-a pierdut contactul, în zona dintre județele Vaslui și Bacău. Ce se știe este că alertele pentru locuitorii celor șase județe au încetat abia la ora 19.19, după circa două ore. Niciuna dintre cele două drone nu a fost doborâtă.
Cele două baze de la care au decolat avioanele se află la 290 de kilometri, respectiv 310 de kilometri de Iași, cel mai mare oraș din regiune și unul dintre cele mai mari din țară.
S-a schimbat ceva în testele pe care le face Rusia
Până în vara acestui an, dronele care intrau în spațiul aerian al României veneau dinspre Marea Neagră și dinspre Dunăre, în Tulcea, Galați și Dobrogea – adică exact peste zona în care este concentrat cel mai mult dispozitivul de supraveghere și de reacție al Forțelor Aeriene.
Din septembrie, direcția s-a schimbat. Pe 8 septembrie, o dronă cu reacție de tip Geran a intrat în spațiul aerian al României dinspre Chișinău, a ajuns la 18 kilometri nord de Roman și a ieșit după aproximativ 25 de minute, fără să fie interceptată. Era aparatul care a ținut la sol, la Chișinău, aeronava președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Pe 12 septembrie, o a doua dronă a intrat în nord-estul țării și s-a prăbușit într-un lan de porumb la Botoșenița Mare, în județul Suceava.
Pe 24 septembrie o altă dronă a intrat prin nordul județului Botoșani, a zburat aproximativ patru minute și s-a prăbușit într-o pădure de lângă Solca, tot în județul Suceava.
Nu există explicația nici unei „ținte ucrainene”
Cele două care au intrat în spațiul aerian național sâmbătă au venit dinspre Republica Moldova și au tăiat pe la mijloc regiunea Moldovei. Comandorul în rezervă Valentin Mateiu, analist politico-militar, observă că acest culoar nu duce nicăieri din punct de vedere militar.
„Se observa de la început: nu există nicio țintă ucraineană pe traiectoria Transnistria, Călărași și Republica Moldova, Iași și România. De aceea, întrebarea este – și am făcut și eu ipoteza – este un test”, a declarat Valentin Mateiu pentru HotNews.
Efectele, în schimb, au fost concrete. Pe 8 septembrie a fost închis temporar Aeroportul Internațional Iași, iar Republica Moldova și-a închis spațiul aerian. Similar, traficul aerian a fost dat peste cap în regiune și sâmbătă seara.
„În final s-au închis aeroporturi și a fost afectată viața oamenilor”, a mai spus analistul.
Nicio bază cu avioane de vânătoare în Moldova
Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLPA), misiunea în cadrul căreia decolează avioanele atunci când un aparat neidentificat intră în spațiul aerian național, se execută în România de la trei baze:
- Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, în județul Cluj.
- Baza 86 Aeriană Borcea, lângă Fetești, în județul Călărași
- Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în județul Constanța, unde este dislocat și detașamentul aliat de poliție aeriană întărită (în prezent avioane F-18 spaniole).
Niciuna din aceste baze nu se află în regiunea Moldovei.
| Baza Aeriană | Distanță până la Iași(în linie dreaptă) |
| Baza 95 Aeriană Bacău | ~90 km |
| Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii | ~290 km |
| Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu | ~320 km |
| Baza 86 Aeriană Fetești (Borcea) | ~310 km |
Singurul aerodrom militar din regiune este cel de la Bacău, unde funcționează Baza 95 Aeriană „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”.
Acolo nu există însă avioane de vânătoare: Escadrila 951 operează avioane de școală și antrenament IAR-99 Șoim, iar Escadrila 952, elicoptere IAR-330 SOCAT și IAR-330L.
Cât durează ca un F-16 să ajungă, de urgență, în Moldova
Pe 8 septembrie, potrivit comunicatelor MApN, ținta a fost detectată la ora 16.33, la vest de Chișinău, a intrat în spațiul aerian național la 16.37, iar avioanele au decolat la 16.39 – două minute de când au pătruns în spațiul românesc și șase minute de la detectare.
A fost un timp foarte scurt de reacție. Asta în condițiile în care timpul de decolare la alertă este în general de circa 13-15 minute, potrivit a doi militari care au discutat cu HotNews sub condiția confidențialității.
Soluția a fost să fie ridicate în aer două F-18 spaniole din detașamentul de poliție aeriană întărită de la Mihail Kogălniceanu, aflat la 320 kilometri de zonă.
Timpul estimat de un pilot militar: 20-25 de minute
Un fost pilot de vânătoare pe MiG-21, care a executat numeroase misiuni de poliție aeriană de la Fetești și de la Mihail Kogălniceanu și care a cerut să nu îi fie publicat numele, a confirmat pentru HotNews că un interval realist pentru alertă, decolare și zbor până în zona Moldovei ajunge la 20–25 de minute.
Un avion în configurație de poliție aeriană, cu armament și rezervoare exterioare, zboară subsonic, la o viteză la sol de ordinul a 800 de kilometri pe oră. Avioanele pot atinge și viteze supersonice, însă în acele condiții resursele de combustibil se diminuează foarte rapid.
Drona din 8 septembrie a rămas în spațiul aerian al României aproximativ 25 de minute, după care a virat spre nord-est și a ieșit. Avioanele de vânătoare nu au ajuns atunci la timp în zonă, după cum a relatat HotNews.
De la Bacău, aceeași misiune ar însemna aproximativ 13–15 minute de la alertă și până deasupra Iașiului.

Detecția bate distanța
Comandorul (r) Valentin Mateiu atrage atenția însă că diferența de distanță nu trebuie privită izolat, ci în interiorul timpului total de reacție.
„Pentru un avion de luptă, distanța este mică”, a afirmat Mateiu.
Confruntat cu cronologia din 8 septembrie, comandorul în rezervă nu a contestat secvența, dar a explicat-o prin momentul detectării, nu prin distanță.
„Aici e important și când o vezi”, a replicat el.
În opinia lui, decalajul poate fi recuperat printr-o detectare mai timpurie și o vectorizare mai rapidă, obținute prin cooperarea cu Republica Moldova, care dispune acum de radare performante furnizate de Occident.
„Cele 15 minute care fac diferența pot fi foarte ușor compensate printr-o detectare, respectiv luare în urmărire a țintei, implicit alarmarea și vectorizarea din timp”, a explicat comandorul în rezervă.
Nu cât îi ia unui avion să ajungă, ci cât poate rămâne în aer
Incursiunea de sâmbătă seara ridică însă o problemă diferită de cea din septembrie. Atunci a fost vorba de 25 de minute. Pe 31 octombrie, alertele pentru cele șase județe au rămas active circa două ore.
Pilotul citat de HotNews spune că timpul de zbor până la țintă este doar jumătate din calcul.
„Nu e doar zborul până la țintă. Contează și cu ce combustibil ajungi acolo, cât timp mai ai să survolezi zona, să-ți desfășori misiunea. Dacă zbori în forțaj se consumă combustibilul foarte repede. Altfel, e nevoie de rotații de avioane care să preia misiunea”, a explicat pilotul pentru HotNews.
Importanța distanței
Practic, un avion care a parcurs aproape 300 de kilometri ajunge în zonă cu o parte însemnată din combustibil consumată și poate rămâne acolo un interval scurt. Unul venit de la 90 de kilometri poate sta de câteva ori mai mult.
Pentru un eveniment de peste două ore, asta înseamnă fie rotații de aeronave, fie alimentare în aer, fie intervale în care nu se află nimeni deasupra zonei.
Valentin Mateiu confirmă că acesta este nodul problemei, dar consideră că e o chestiune de planificare internă, nu de dezbatere publică.
„Da, e vorba de timp. Nu doar numai despre combustibil, ci în cât timp poate veni o altă celulă, cât durează o realimentare. Dar astea sunt chestiuni care trebuiesc discutate de către planificatori”, a spus Mateiu.
Comunicatul MApN din 31 octombrie nu precizează dacă prezența aeronavelor în zonă a fost asigurată continuu, prin rotații. Este, de altfel, o schimbare față de lunile anterioare: comunicatele din august și septembrie conțineau ore de detectare, ore de decolare și detalii despre misiunile de poliție aeriană. Cel de sâmbăta trecută nu mai conține niciunul, după cum a remarcat și publicația Aviația Magazin.
Problema detecției
Valentin Mateiu spune că distanța poate fi compensată printr-o detectare timpurie, inclusiv prin schimbul de date cu autoritățile de la Chișinău, dar acest lucru presupune funcționarea unui mecanism care, pe 12 septembrie de exemplu, nu a funcționat.
În acea zi, drona care a traversat nord-estul țării nu a fost detectată de radarele românești. Comunicatul MApN preciza că ministerul fusese informat de Centrele de Operații Aeriene ale Ucrainei și Republicii Moldova.
Armata Națională de la Chișinău detectase aparatul la ora 15.26. Mesajul RO-Alert către populația din județul Botoșani a plecat la 16.20. Între timp, un cetățean sunase la 112 pentru a raporta o dronă deasupra localității Știubeni. Aparatul s-a prăbușit la Botoșenița Mare, în județul Suceava, la circa 75 de kilometri de frontieră.
Se strecoară folosind distanțe mici de sol
Surse militare au explicat pentru HotNews că acoperirea radar a graniței cu Republica Moldova, lungă de aproximativ 680 de kilometri, este mai subțire decât este în zona de sud-est și în Deltă, iar senzorii existenți nu sunt construiți pentru ținte care zboară foarte jos. „Avem radare în Suceava și Botoșani, bat la distanțe mari, dar nu bat la 100 de metri altitudine”, a explicat una dintre surse.
Remedierea situației e contractată, dar e întinsă pe câțiva ani de acum încolo. În iulie, România a semnat cu Thales un contract de circa 250 de milioane de euro, finanțat prin instrumentul european SAFE, pentru 12 radare Ground Master 200 MM/A. Primele două urmează să fie livrate la sfârșitul verii viitoare, alte trei în 2028, trei în 2029 și ultimele patru în 2030.
Cum s-a ajuns ca Moldova să nu aibă avioane de vânătoare
Valentin Mateiu pune configurația actuală pe seama rețelei de baze aeriene moștenite dinainte de 1989, în care Moldova era slab reprezentată, iar Bacăul avea un rol construit în jurul fabricii de avioane și al pregătirii piloților, nu al apărării aeriene.
„A trebuit să construim o fabrică de avioane la Bacău ca să avem acolo un aerodrom”, a explicat Mateiu.
După 1989 s-au păstrat bazele de la Borcea și Câmpia Turzii, iar Mihail Kogălniceanu s-a dezvoltat dintr-un interes comun România–NATO–Statele Unite, orientat spre Marea Neagră și spre spațiul din jurul ei. Rolul Bacăului s-a diminuat treptat.
Cronologia acestei diminuări poate fi urmărită și în documentele oficiale ale Forțelor Aeriene. Escadrila 951 de la Bacău a fost escadrilă de vânătoare-bombardament, certificată NATO între 2004 și 2008.
În februarie 2012 a trecut pe avioane de școală IAR-99 Șoim – potrivit Agenției Media a Armatei, publicația MApN, „după ce avioanele MiG-21 LanceR au fost redistribuite bazelor aeriene de la Borcea și Câmpia Turzii”.
De atunci, nord-estul României nu mai are o escadrilă de vânătoare. Decizia este anterioară anexării Crimeei și cu zece ani mai veche decât invazia rusă la scară largă în Ucraina.
Retragerea flotei de MiG-21 LanceR, pe 15 mai 2023, nu a schimbat nimic la Bacău: ultimele zboruri au avut loc de la Câmpia Turzii și de la Borcea, iar aeronavele au decolat spre Bacău, unde au intrat în conservare.
Ce spune MApN despre lipsa unei baze de poliție aeriană în Moldova
HotNews a întrebat Ministerul Apărării Naționale, de ce a fost sistată activitatea celulei permanente de alertă de la Baza 95 Aeriană, care au fost considerentele retragerii capabilităților permanente de vânătoare din zona Moldovei și cum evaluează ministerul timpii de reacție în nord-estul țării.
Ministerul a descris, în schimb, modul general în care se organizează poliția aeriană, arătând că planurile operaționale naționale și aliate „includ modalități de combatere a amenințării în funcție de tipul acesteia, direcția de interzis și alte elemente specifice misiunii”.
Întrebat despre considerentele retragerii, MApN a invocat principii de doctrină – „concentrarea efortului, economia de forțe și mijloace”.
MApN arată către aeroportul Bacău: „,Nu permite operarea aeronavelor de luptă de tip multirol”
MApN a precizat însă că infrastructura aeroportului de la Bacău e o piedică pentru operarea avioanelor de vânătoare.
„Nu în ultimul rând, trebuie evidențiat faptul că infrastructura aeroportuară, aflată în administrarea Consiliului Județean Bacău, nu permite operarea aeronavelor de luptă de tip multirol din organica forțelor aeriene, nefiind asigurate în totalitate condițiile de securitate necesare”, se arată în răspunsul transmis HotNews.
De precizat că lângă pista Aeroportului Bacău operează și fabrica Aerostar, acolo unde constant vin pentru mentenanță avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
În imaginile de mai jos, două avioane F-16 care decolează de la Bacău (cu hangarele Aerostar pe fundal):
„A dispus măsuri de îmbunătățire a acesteia potrivit situației operaționale”
În privința timpilor de reacție în nord-est, ministerul a răspuns că aceștia „oferă un nivel adaptat tipului și direcției amenințării”, precizând că evaluează permanent nivelul de reacție și că „a dispus măsuri de îmbunătățire a acesteia potrivit situației operaționale concrete în întreg spațiul aerian național, inclusiv în ceea ce privește nord-estul țării”. Ce anume cuprind aceste măsuri și când au fost dispuse nu a fost precizat.
La întrebarea dacă are în vedere reînființarea unei celule de alertă sau dislocarea unor F-16 la Bacău, MApN nu a răspuns direct, invocând măsurile de vigilență întărită aplicate în cooperare cu aliații și monitorizarea permanentă a spațiului aerian.
Consiliul Județean spune că la Bacău sunt anual peste 4.000 de mișcări de aeronave militare
HotNews a transmis afirmația MApN către Consiliul Județean Bacău, proprietarul infrastructurii, și a cerut punctul de vedere al instituției. Răspunsul instituției descrie o situație diferită.
„Infrastructura aeroportuară aflată în proprietatea Județului Bacău și în administrarea Aeroportului Internațional «George Enescu» Bacău reprezintă o infrastructură critică de importanță strategică, utilizată atât pentru deservirea traficului aerian civil, cât și pentru susținerea operațiunilor aeriene militare. Amploarea utilizării acesteia în scop militar este demonstrată de volumul semnificativ al mișcărilor aeronavelor de tip multirol din organica forțelor aeriene, respectiv 4.015 mișcări în anul 2024 și 4.918 mișcări în anul 2025”, se arată în răspunsul transmis HotNews de către Consiliul Județean Bacău.
Instituția precizează că perimetrul aeroportului a fost securizat prin proiecte cu finanțare europeană, cu gard de protecție și sistem de supraveghere video, și că evaluările periodice ale Autorității Aeronautice Civile Române au evidențiat „un nivel ridicat de conformitate”.
Pista a fost reabilitată integral, sistemul de balizaj și facilitățile de radionavigație au fost modernizate, iar aeroportul dispune de capabilitate ILS CAT II pe ambele direcții de aterizare – investiții susținute inclusiv prin proiecte europene de peste 55 de milioane de euro.

CJ cere colaborare financiară cu Armata
Utilizarea militară a aerodromului se face, arată Consiliul Județean, în baza unui cadru de cooperare instituțională instituit în 2003.
Instituția mai spune că are înregistrată o solicitare din partea Bazei 95 Aeriene privind modernizarea și adaptarea infrastructurii aeroportuare utilizate de Unitatea Militară 02015 Bacău.
Instituția semnalează, totodată, că operațiunile militare sunt exceptate de la plata tarifelor aeroportuare, iar o parte din costurile menținerii capacității operaționale este acoperită din bugetul județean. De aceea, cere „instituirea unui mecanism de finanțare predictibil, sustenabil și asumat de instituțiile competente”, care să permită adaptarea infrastructurii la cerințele misiunilor militare „fără a genera o presiune financiară disproporționată asupra bugetului local”.
O întrebare la care MApN nu a răspuns încă
HotNews a revenit la Ministerul Apărării Naționale cu o solicitare de clarificare, în care a citat ambele poziții și a cerut explicarea în clar care sunt deficiențele la infrastructura aeroportului reclamate de MApN.
Am solicitat defalcarea pe tipuri de aeronavă a mișcărilor militare efectuate pe aerodromul de la Bacău în 2024 și 2025, precum și numărul aterizărilor și decolărilor de F-16 care ajung acolo pentru lucrările de mentenanță executate de Aerostar.
Până la publicarea acestui articol, ministerul nu a răspuns.
Un detașament temporar de F-16 la Bacău?
Întrebat dacă, fără a înființa o escadrilă nouă, ar fi posibilă dislocarea temporară a unui contingent de F-16 la Bacău – așa cum România a trimis avioane în Țările Baltice, de exemplu, comandorul în retragere Valentin Mateiu a răspuns că o asemenea decizie ar ține mai degrabă de politic decât de operațional și că ar veni cu costuri mari.
„Dislocarea la Bacău a altor avioane presupune costuri deosebite pentru că este vorba de întreaga infrastructură, de la echipele tehnice, pistă, până la spații de mentenanță, facilități și așa mai departe. Nu știu dacă în momentul de față este o idee normală să se facă propuneri în momentul în care discuția este legată de timpii din timpul de reacție”, a explicat Mateiu.
„Privind acum lucrurile în ansamblu, infrastructura costă. De aceea, cred că România nu poate mai mult să mai dezvolte, față de ce avem acum: Câmpia Turzii, Fetești, Kogălniceanu”, a adăugat el.
„Mai degrabă politic este decât la nivelul cerințelor operaționale”, a conchis analistul.

„Politizarea subiectului este periculoasă”
Mateiu consideră că dispozitivul se adaptează deja la noua direcție de amenințare, așa cum s-a adaptat, în vara acestui an, la incursiunile dinspre Dunăre și Marea Neagră.
Analistul avertizează, în schimb, că transformarea subiectului într-o dispută publică poate servi exact scopului celui care trimite dronele.
„Cred că dezbaterea publică acum pe acest subiect și politizarea lui sub titlul «Moldova este prea puțin apărată» este periculoasă. Sunt chestiuni care trebuiesc discutate de către planificatori pentru că sunt foarte mulți factori care intră în ecuație, de la tipul tehnic și tactic al acestora, până la cei economici. Se transformă într-o situație politică care poate fi exploatată exact de cel care trimite aceste drone. Efectul va fi că în curând veți vedea cum unii vor spune că nu apărăm Moldova”, a avertizat comandorul în rezervă.
„Cred că trebuie să avem un pic de răbdare în această privință”, a adăugat el.
„Eu sunt convins că în clipa de față se optimizează, pentru că s-au concentrat pe ce s-a întâmplat în sud, s-au concentrat asupra Mării Negre, iar amenințarea asta vine din altă parte. Iar acum cred că se caută un răspuns la situația apărută acum cu aceste drone care taie la jumătate Moldova”, a detaliat Mateiu.
„Esențialul este ca din aer, pentru cetățenii din nordul Moldovei, să nu fie un pericol, să fie eliminat acest pericol, așa cum pentru cetățenii din sudul Moldovei și Tulcea a fost într-o anumită măsură eliminat”, a spus Mateiu.
Pentru nordul Moldovei, în ultimele două luni, acest lucru nu s-a întâmplat încă.