Cati detinuti ies incepand de azi din inchisori si ce probleme majore ridica legea recursului compenstoriu, care acorda 6 zile castig la 30 executate in conditii necorespunzatoare

In urmatoarele cinci zile, aproximativ 400 de detinuti vor fi eliberati din inchisori, ca urmare a intrarii in vigoare incepand de azi a legii recursului compensatoriu, a declarat pentru HotNews.ro Sorin Dumitrascu, fost director al ANP, in prezent expert in penitenciare in programe europene. Dumitrascu atrage atentia atentia ca numarul se va tripla, dar ca spre sfarsitul anului cei mai multi se vor intoarce iar in maxim trei ani efectele acestor masuri vor fi practic anulate. Fostul director ANP sustine ca in prezent nu este clar daca zilele castig se scad din zilele considerate ca efectuate sau se asimileaza acestora si ca pentru a lamuri aceasta problema va fi nevoie de o decizie de interpretare a Inaltei Curti.

• Context: Miercuri seara a aparut in Monitorul Oficial ordinul ministrului justitiei, Tudorel Toader, pentru aprobarea normelor minime obligatorii privind conditiilie de cazare a persoanelor private de libertate. Publicarea ordinului face practic posibila intrarea in vigoare a legii 169/ 2017 privind recursul compensatoriu, care prevede in esenta ca la 30 de zile executate in penitenciar in conditii necorespunzatoare, sase zile se considera efectiv executate. Legea a intrat in vigoare inca de acum trei luni, insa in absenta ordinului ministrului care a stabilit normele minime obligatorii nu a putut fi aplicata.

Rep: Ati atras atentia in urma cu o luna asupra problemelor care apar la punerea in aplicare legii recursului compensatoriu. Intre timp a aparut in MOF ordinul ministrului referitor la normele minime obligatorii privind conditiile de cazare ale persoanelor private de libertate. S-au clarificat problemele semnalate in urma cu o luna?

Sorin Dumitrascu: Nu. Problemele de interpretare a actului normativ nu au fost clarificate. Ordinul ministrului justitiei publicat in Monoitorul Oficial cu 45 de zile intarziere, se refera la identificarea spatiilor de cazare care sunt considerate a intra in definitia conditiilor improprii. In continuare exista divergente serioase in interpretarea textului de lege mentionat, instantele de executare, judecatorii de supraveghere a executarii pedepselor si specialistii din penitenciare avand opinii diferite in ceea ce priveste calculul zilelor considerate ca executate dar si modul de punere in libertate.

Rep: Ati avertizat atunci ca ” regimul juridic al acestor 6 zile considerate ca fiind executate nu este clar, efectul fiind ca – in functie de interpretare – acestea ar urma (i) sa fie scazute efectiv din cuantumul total al pedepsei aplicate, ori (ii) sa fie asimilate zilelor considerate ca executate, pe baza muncii prestate.”. Puteti detalia putin cele doua interpretari?

SD: Prima abordare ar fi una favorabila detinutilor, si conform acestei interpretari exista situatii in care un numar de detinuti urmeaza a fi pusi in libertate astazi si in urmatoarele zile. Prin scaderea zilelor considerate a fi executate din pedeapsa la care au fost condamnati, peste 100 de detinuti vor fi pusi direct in libertate pentru ca au depasit deja durata acesteia. Ceilalti, vor intra mai devreme in comisia de liberare conditionata, avand in vedere ca prin scaderea pedepsei scade si numarul de zile de executat corespunzator fractiei din pedeapsa care-i face propozabili pentru liberarea conditionata.

In cea de-a doua ipoteza, sustinuta de o parte dintre magistratii de supraveghere a pedepselor privative de libertate si de catre instantele de executare, presupune ca aceste 6 zile ar fi asimiliate zilelor castig, dezavantajul fiind ca indiferent cat de multe zile de acest gen s-ar acumula nu se poate cobori sub fractia prevazuta in lege pentru liberarea conditionata pentru detinutii care lucreaza, situatia care in varianta scaderii din pedeapsa aplicata nu se intampla. In plus, in acest caz, un magistrat va decide oricum daca detinutul este sau nu liberat conditionat, putand exista situatii in care acesta este amanat chiar daca are acest beneficiu.

Rep: Care din cele doua solutii vi se pare cea corecta si pentru care opteaza specialistii din sistemul penitenciar?

SD: Prima solutie are o oarecare opozitie din partea magistratilor care opineaza ca astfel, printr-un act administrativ, se modifica direct o sentinta a unei instante de judecata. Varianta scaderii zilelor considerate ca executate este insa cea pe care legiuitorul o indica prin sintagma „se considera executate”, motiv pentru care – in masura in care se va gasi o solutie tehnica pentru ca sa nu fie pusa in discutie modificarea unei sentinte judecatoresti printr-un act administrativ, cel mai probabil aceasta varianta va fi cea preferata.

Cu siguranta insa vor exista contestatii si, intr-un viitor apropiat, vom avea si o decizie de interpretare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, situatie pe care chiar ministrul Justitiei, intr-o discutie pe aceasta tema, a invocat-o ca fiind de natura a lamuri fara echivoc controversa juridica.

Rep: Din ce cauza o lege menita sa rezolve problema suprapopularii din inchisori a iesit atat de neclar? A suferit modificari in Parlament?

SD: Cu precizarea ca legea nu rezolva problema supra-aglomerarii nici macar pe termen scurt si ca daca nu se intervine pentru imbunatatirea conditiilor din penitenciare aceasta masura este una inutila pentru rezolvarea problemelor sistemului penitenciar, in Parlament s-a produs o modificare esentiala legata de modul in care detinutii beneficiaza de cele 6 zile considerate a fi executate in plus.

Initial evaluarea conditiilor de detentie se facea la nivel de camera de detentie, dupa care s-a trecut la evaluarea pe cladiri intregi in care sunt cazati detinuti, astfel incat aceasta lege se va aplica si detinutilor care au stat in camere care au avut conditii bune de detentie doar pentru ca acestea sunt amplasate in aceeasi cladire cu spatii de cazare improprii. De regula in aceste camere cu conditii bune de detentie au stat detinutii protejati, cei referitor la care au existat destule acuzatii ca au fost favorizati.

Rep: Cum s-a ajuns ca legea, care ar fi trebui sa se aplice strict acelor detinuti afectati de spatii de cazare prea mici sau improprii, sa se aplice la o categorie mai larga de detinuti?

SD: Nu putem decat sa speculam. Probabil, la un moment dat, initiatorii au realizat ca o categorie vizata pentru a beneficia de aceasta lege nu va fi inclusa tocmai pentru ca, in fapt, au beneficiat de conditii bune in camerele in care au fost cazati in penitenciare.

Astfel de beneficii pentru detinutii deja „protejati” nu se justifica in majoritatea cazurilor acestia nefiind cazati in spatii improprii conform legii. Cu toate acestea, printr-o scamatorie juridica, acestia vor fi inclusi in categoria detinutilor carora li se palica cele 6 zile considerate ca executate la fiecare 30 de zile de detentie in conditii improprii.

Rep: Ce efect estimati ca va avea aplicarea legii? Cati destinuti ar putea iesi din inchisori in perioada urmatoare ca urmare a recursului compensatoriu?

SD: Incepand cu ziua de astazi, estimam ca in urmatoarele 5 zile vor fi liberati aproximativ 400 de detinuti, referitor la care in urma recalcularii se constata ca au depasit durata pedepsei aplicate prin sentinta judecatoreasca. Cifra de 400 este evident provizorie, ea poate oscila in sus sau in jos in functie de rezultatele verificarilor efectuate de fiecare penitenciar in parte.

In perioada urmatoare estimam ca numarul detinutilor care vor parasi sistemul penitenciar in fiecare luna se va tripla ajungand in situatia in care aproape 3,000 de detinuti parasesc penitenciarele in conditiile in care intrarile sunt de aproximativ 900 de detinuti/lunar.

Catre sfarsitul primului an de la aplicare, o mare parte a detinutilor liberati conditionat de vor intoarce, astfel incat raportul incarcerari – liberari se va echilibra fiind reluata o crestere usoara a numarului de detinuti in fiecare luna. Estimam ca efectele acestor masuri vor fi practic anulate dupa maxim 3 ani de la implementarea prezentei legi, sistemul penitenciar ramanand cu aceasta sarcina administrativa suplimentara.