Câți șoferi au refuzat testarea antidrog sau de alcool în trafic în 2024. Datele Poliției pe primul semestru: 2.000 de permise reținute pentru droguri, peste 6.000 pentru alcool. Dar o altă infracțiune este și mai comună pe șosele 

Aproape 2.000 de accidente grave (1.971) au avut loc pe șoselele din România în primele șapte luni ale anului 2024, conform unui răspuns transmis de Poliția Română redacției Snoop.ro. 685 de persoane au decedat și 1.510 persoane au fost grav rănite. Deși mii de șoferi au rămas fără permis de conducere, pentru că au fost depistați în trafic fiind sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, alte mii de persoane s-au urcat la volan fără să dețină un permis de conducere: 7.676 de astfel de infracțiuni a constatat poliția. 

Datele transmise de Poliția Română vizează perioada 1 ianuarie – 4 iulie 2024 și arată că principalele cauze pentru accidentele grave la nivel național sunt aceleași ca și în 2023:

• Indisciplina pietonilor: 353 accidente (209 răniți grav, 150 decedați).
• Viteza: 324 accidente (272 răniți grav, 121 decedați).
• Abateri bicicliști: 202 accidente (164 răniți grav, 39 decedați).

Acestora trei li se mai adaugă două alte cauze care rămân neschimbate comparativ cu anii anteriori: neacordarea priorității de trecere pietonilor și neacordarea priorității de trecere a vehiculelor. „Aceste cinci cauze reprezintă 63,6% din totalul accidentelor înregistrate pe un an de zile, ceea ce înseamnă foarte mult”, a spus comisarul șef Horaţiu Pop, Poliţia Rutieră, conform Agerpres, citat de Digi24 referitor la statistica pe 2023.

Raportul de anul trecut arăta că pietonii și bicicliștii sau utilizatorii de trotinete electrice sunt principalii vinovați pentru accidentele mortale, ei fiind de cele mai multe ori și victimele în aceste cazuri. Dar raportul nu menționează și alte cauze: lipsa infrastructurii și a educației rutiere. În ciuda promisiunilor fiecărui primar care a condus Capitala, încă din 2014, în București sunt puțin peste 10 km de piste de bicicletă ca traseu, adică 20 km dus-întors. HotNews a scris că în primul său mandat, Nicușor Dan a construit doar 1,6 km de piste noi pentru biciclete. 

Accidente provocate de șoferii sub influență sau care nu dețin permis de conducere

În semestrul I al anului 2024:

• conducere fără permis – 53 de accidente rutiere grave (39 de persoane rănite grav și 21 decedate), 
• conducere sub influența alcoolului – 74 de accidente rutiere grave (64 de persoane rănite grav și 24 decedate), 
• conducere sub influența substanțelor psihoactive – 6 accidente rutiere grave (o persoană rănită grav și 5 decedate).

Câte permise au fost reținute în 2024 de la șoferii depistați sub influența alcoolului sau a drogurilor 

• poliția rutieră a reținut 6.107 permise de conducere pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și 
• 2.059 de permise de conducere pentru conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive.

Pe legea aflată în vigoare în primul semestru al anului 2024, șoferii depistați la volan prin etilometru sau drugtest, în acea perioadă, rămâneau fără permis pe loc sau, în cazul celor care refuzau testarea în trafic, după venirea rezultatului analizelor de laborator. Mostrele biologice reprezintă testul de confirmare. Testele efectuate în trafic nu sunt probe în instanță. 

• În aceeași perioadă, au fost constatate 7.676 de infracțiuni de conducerea unui vehicul fără permis de conducere. O infracțiune mai frecventă decât conducerea sub influență. 

În luna iulie 2023, a fost promulgată Legea Anastasia (Legea nr. 213/2023) care spune că șoferii care se urcă la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor ori fără permis de conducere și provoacă accidente mortale sunt condamnați direct la închisoarea cu executare. Legea poartă numele unei fetițe care a fost ucisă într-un accident rutier de către o femeie care nu deținea permis de conducere, în data de 1 iunie 2022. 

Anul acesta a trecut în Parlament și legea care îi poate lăsa pe șoferii prinși sub influența alcoolului sau a drogurilor până la 10 ani fără permisul de conducere. Până la această lege, judecătorii nu puteau impune termene mai mari de 5 ani.  

Câți șoferi au refuzat testarea în trafic în 2024

Conform răspunsului transmis de Poliția Română, în semestrul I din 2024, la nivel național, au fost înregistrate 322 de situații în care conducătorii de autovehicule au refuzat testarea cu aparatul etilometru și în 194 de situații au refuzat testarea cu aparatul drugtest.

Pe 11 iulie, Ordonanța de Urgență 84 care prevedea că șoferii care refuză să facă un test antidrog rămân fără permis până vin rezultatele testelor biologice a fost modificată astfel încât șoferilor depistați pozitiv la un test rapid antidrog li se reține permisul doar 72 de ore, timp în care trebuie să primească rezultatul analizelor de sânge și urină de la institutul medico-legal. Dacă termenul de 72 de ore este depășit, șoferii își primesc permisul înapoi, chiar dacă au ieșit pozitivi la testare, arată OUG 97 din 11 iulie.   

Șoferilor care vor avea substanțe în sânge sau urină, confirmate de analizele de laborator, li se va reține permisul (după ce primesc rezultatul analizelor biologice) și li se va deschide dosar penal. 

În acest moment poliția transmite că are în dotare 800 de aparate drugtest marca Drager. Ministrul de interne Cătălin Predoiu anunța pe 11 iulie că va elimina drugtestele cu erori – referindu-se la AquilaScan produse în China – și va dubla capacitatea de testare a Poliției Rutiere. 

În prezent însă capacitatea instituțiilor de medicină legală de a da rezultatele testelor biologice într-un timp foarte scurt, de doar 72 de ore, este destul de redusă, așa cum au arătat zeci de cazuri de șoferi care au așteptat și câte 7-9 luni pentru a primi rezultatele. 

Șoferi testați fals pozitiv de la medicamente 

Site-ul de investigații Snoop a arătat cazul unui tânăr care a rămas fără permis după ce a consumat paracetamol. Testul antidrog a indicat pozitiv la amfetamină, dar rezultatele analizelor biologice au fost negative. Un astfel de caz nu este izolat, iar testele din trafic continuă să identifice în mod eronat anumite substanțe. 

Brigada Rutieră București a comunicat astăzi că, în perioada 29 iunie – prezent, au fost testați pozitiv 27 de șoferi. 

Toți și-au primit rezultatele de la INML, conform OUG 97, intrată în vigoare la 15 iulie. Astfel că, anunță poliția, pentru 23 de șoferi a fost confirmată de INML prezența de substanțe psihoactive în organism, iar pentru 4 șoferi, analizele de laborator au infirmat prezența substanțelor.

Cei patru șoferi consumaseră de fapt medicamente. Brigada Rutieră anunță că le-a restituit deja permisele de conducere, conform noii Ordonanțe. 

Strategia MAI de a reduce numărul de accidente rutiere 

România ocupă primul loc în Europa la numărul de accidente. Mii de persoane mor anual în accidente rutiere și peste 8.000 sunt rănite în fiecare an. Ministerul Afacerilor Interne susține că anul trecut Guvernul a adoptat strategia națională privind siguranța rutieră pentru perioada 2022-2030 care cuprinde un plan de investiții şi măsuri care ar trebui să ducă la reducerea numărului de persoane decedate/rănite grav cu 50% până în 2030.

În 2023, la nivel naţional, au fost înregistrate 4.525 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.535. Cea mai frecventă infracțiune în trafic constatată anul trecut a fost conducerea sub influența alcoolului. 

Modificările legislative și pedepsele înăsprite fac parte din planul autorităților de a diminua numărul de accidente, dar și de a combate traficul și consumul de droguri, explică aceștia. Potrivit strategiei însă MAI și Poliția Română, împreună cu autoritățile competente, mai trebuie să investească în infrastructura rutieră, în educația rutieră, să achiziționeze limitatoare de viteză, radare mobile, camere video conectate într-un sistem integrat etc.