Caz unic la Spitalul Regina Maria Brașov: un tânăr cu boala Castleman, care avea o tumoră de 10 cm, a fost operat cu succes. Dr. Decebal Fodor: „Nu poți face nimic dacă pacientul nu are încredere în mâinile în care își pune viața, dar mai presus de toate este Dumnezeu!”

Un tânăr de 38 de ani, care până atunci nu avusese probleme de sănătate, a decis că este timpul să includă în rutina sa medicală un set de analize de sânge și o ecografie abdominală. Nimic nu părea să indice că această decizie aparent banală îi va schimba cursul vieții. Investigațiile au arătat că suferă de o boală rară și gravă a sistemului limfatic, caracterizată prin creşterea anormală a celulelor limfatice – boala Castleman – și că are o tumoră de 10 cm ce îi punea viața în pericol. Bărbatul a ales să fie operat la Spitalul Regina Maria Brașov: „Este primul caz operat și a fost primul caz cu boala Castleman pe care l-am văzut vreodată”, ne-a mărturisit dr. Decebal Fodor (foto jos), medic specialist Chirurgie generală la Spitalul Regina Maria Brașov, doctor în științe medicale, cel care a coordonat echipa ce a făcut intervenția chirurgicală salvatoare, care a necesitat o pregătire minuțioasă.

O boală rară, cu riscuri mari

Boala Castleman, o afecțiune rară a sistemului limfatic, atacă ganglionii limfatici. Aproximativ o persoană dintr-o 100.000 este diagnosticată într-un an cu această afecțiune.

Boala Castleman are mai multe forme, dar cele mai comune sunt forma unicentrică, care afectează un singur ganglion limfatic, mai puțin gravă, și forma multicentrică, ce afectează mai mulți ganglioni limfatici și poate implica și mai multe regiuni.

Dacă forma unicentrică este tratabilă prin intervenție chirurgicală ce îndepărtează ganglionul afectat, cea multicentrică poate fi mai severă și asociată cu simptome sistemice, precum febră, oboseală, pierdere în greutate și transpirații nocturne.

Cauzele exacte ale bolii Castleman nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că inflamația este rezultatul unei reacții imune anormale. Tratamentul poate include medicamente imunologice, chimioterapie sau intervenții chirurgicale, în funcție de forma și severitatea bolii.

Diagnosticul, o surpriză totală

În acest caz, ecografia a fost cea care a ridicat primele semne de întrebare: o formațiune suspectă, aflată aproape de vezica urinară. A doua ecografie a confirmat prezența unei tumori. „Nu aveam niciun simptom. A fost o surpriză totală”, își amintește bărbatul de momentul în care a aflat că are o tumoră de aproximativ 10 cm și că suferă de o boală rară.

Medicul i-a recomandat imediat un CT pentru a obține o imagine mai clară. „Am căutat informații pe internet, am vrut să aflu detalii despre această boală, tratamentele recomandate, recuperare, cazuri similare. Sincer, am fost ușurat când am văzut că dacă tratamentul chirurgical se realizează cu succes, evoluția este în majoritatea cazurilor pozitivă”, ne-a povestit tânărul.

Teama de necunoscut și alegerea medicului potrivit

Bărbatul a ales Rețeaua de sănătate Regina Maria și Spitalul Brașov pentru că a auzit că dr. Decebal Fodor este un chirurg priceput. „Faptul că am un abonament în cadrul rețelei Regina Maria și interacțiunile anterioare m-au făcut să iau ca primă opțiune spitalul din Brașov. Am început prin a analiza notele medicilor chirurgi de la clinică și a citi articolele legate de operațiile anterioare. În paralel, am consultat și un alt chirurg, de la o altă clinică, dar am decis să rămân la medicul Fodor”, ne-a mărturisit bărbatul.

La momentul primei discuții cu chirurgul Fodor, medicul a cerut unui coleg imagini mai avansate legate de vascularizație și poziția tumorii, a stat de vorbă cu pacientul și i-a explicat modul în care va decurge operația și cum se vor gestiona riscurile, lucruri care l-au făcut pe pacient să fie încrezător. „Mi-a fost teamă, recunosc, dar mai ales din cauza riscurilor operației, nu a diagnosticului în sine. Dr. Fodor, prin claritatea explicațiilor și calmul cu care mi-a prezentat fiecare etapă a intervenției, m-a făcut să simt că sunt pe mâini sigure”, ne-a mai spus pacientul.

O echipă interdisciplinară pentru un caz rar

Odată luată decizia intervenției, cazul a fost analizat de o echipă multidisciplinară: chirurgi, anesteziști și imagiști. CT-ul realizat de dr. Paula Siteavu a fost esențial în localizarea exactă a formațiunii tumorale, iar analiza histopatologică ulterioară a confirmat diagnosticul de Boala Castleman unicentrică – varianta cu hialinizare vasculară.

„Cazurile complexe cum a fost acest pacient necesită o abordare multidisciplinară, fiecare specialist aducând expertiza personală, astfel încât să putem lua cea mai bună decizie de tratament”, a explicat dr. Decebal Fodor, chirurgul principal care s-a ocupat de pacient.

Dr. Paula Siteavu, medic specialist Radiologie și imagistică medicală, mai văzuse anterior un singur pacient cu boala Castleman, dar tumora era cu localizare mediastinală.

„În acest caz, localizarea extraperitoneală, aspectul imagistic și respectarea planurilor musculare adiacente m-au făcut să-mi îndrept atenția către o patologie mai puțin comună, astfel în raportul scris am ridicat suspiciunea de boala Castleman. Rolul imagisticii este incontestabil în patologiile tumorale, în cazul de față fiind de mare ajutor în stabilirea extensiei locale și a caracterului neinvaziv. Desigur, diagnosticul de certitudine este întotdeauna cel histopatologic. O abordare interdisciplinară este întotdeauna recomandată, iar colaborarea cu colegul meu Decebal Fodor s-a dovedit a fi foarte utilă în cazul de față și cel mai important, în folosul pacientului”, a spus dr. Siteavu.

„Împreună cu echipa de la Imagistică am vizualizat imaginile de la examinarea computer tomografică și cu ajutorul reconstrucțiilor 3D am înțeles mai bine care sunt raporturile topografice cu vasele sanguine, ureter, vezica urinară. Aportul imagisticii este neprețuit deoarece ne oferă detalii clare ce ne permit stabilirea unei strategii operatorii cât mai fidele. Aspectul imagistic pleda pentru boala Castleman unicentrică”, a explicat dr. Decebal Fodor.

Chirurgul a observat că tumora era localizată între artera iliacă externă și cea internă și înconjura vena iliacă externă. „Principala provocare avea legătură cu faptul că imediat sub bifurcația arterei iliace comune drepte se găsea o formațiune tumorală de aproximativ 10 cm, dispusă între artera iliacă externă și cea internă, înconjura vena iliacă externă (acest detaliu creștea gradul de dificultate al intervenției). Practic, era un ganglion transformat tumoral care se găsea dispus între structuri vasculare vitale. Principalul risc era de sângerare intraoperatorie, inclusiv imagistic părea dificil de îndepărtat tumora”, a spus dr. Decebal Fodor.

Însă și riscurile nerezolvării chirurgicale erau majore: tromboza venei iliace externe, compresia asupra vezicii urinare și afectarea rinichiului drept. Soluția a fost abordarea chirurgicală clasică pentru un control optim al structurilor vitale.

Doi chirurgi care s–au completat reciproc

Chirurgul Fodor a colaborat nu doar cu medicul imagist, ci și cu alți colegi medici, hematolog, chirurg vascular, anestezist pentru a asigura o abordare completă și eficientă a tratamentului pacientului.

Dr. Fodor a colaborat îndeaproape cu dr. Lucian Toma, chirurg vascular care a avut de-a face cu primul caz de boală Castleman. „Tumora era foarte aderentă de pachetul vascular, zonă anatomică cu elemente multe care au necesitat conservare. Disecția atentă a fost făcută cu relativ curaj chirurgical având rezerva că puteam repara eventuale leziuni vasculare. Colaborarea cu dr. Decebal Fodor a fost perfectă, ne-am completat reciproc și nu cred ca ar fi funcționat mai bine în altă formulă”, a specificat dr. Lucian Toma, medic primar Chirurgie generală și medic primar Chirurgie vasculară.

Colaborarea cu un chirurg vascular este importantă pentru că dă confort și siguranță. De cele mai multe ori, chirurgul vascular funcționează ca ajutor, dar în cazurile care necesită reconstrucții vasculare, rolurile se schimbă.

Managementul anestezic într-un caz cu potențial hemoragic ridicat

Dr. Andreea Anastasiu, medic ATI, a avut de-a face cu primul caz de boala Castleman din cariera sa. „Riscul de sângerare a fost unul major, având în vedere poziția tumorii și raporturile strânse cu vasele mari și structurile intraabdominale. Am ales anestezia generală cu intubație orotraheală. A fost o intervenție clasică, controlul durerii postoperatorii a fost de asemenea important, așadar pacientul a beneficiat de cateter peridural”, a precizat dr. Andreea Anastasiu, medic primar ATI, care a gestionat riscurile anestezice într-un caz cu potențial hemoragic ridicat. Pacientul a fost detubat imediat postoperator.

„Cazurile complexe cer o echipă multidisciplinară și o imagistică fidelă. Am simțit că prin gesturile pe care le-am făcut, disecția minuțioasă din timpul operației, nu a fost vorba nici un moment despre cine sunt eu, a fost vorba despre cât sunt de binecuvântat că am avut parte de asemenea mentori excepționali și o echipă dedicată. Ce a fost particular în acest caz este faptul că deși nu este cancer, ganglionul tumoral avea o structură dură, extrem de aderent la vase, spațiul dintre acestea fiind foarte dificil de aproximat. Nu a fost o disecție ușoară, din contră a fost extrem de dificilă, dar operația a decurs lin, fără sângerare majoră, fără leziuni vasculare. Cumva sentimentul de la început până la final a fost că dacă a ajuns un caz dificil la noi, cu siguranță o să avem parte de tot ajutorul divin”, a mai spus dr. Decebal Fodor.

„După operație, m-am simțit mai bine decât mă așteptam. O simplă ecografie mi-a schimbat viața”

Operația a avut loc pe 10 martie 2025. Pacientul mărturisește că a avut ceva emoții, dar a fost optimist.„Colaborarea a fost foarte bună încă de la început cu dr. Fodor și mi-a dat încredere. Cred că stilul lui a fost potrivit pentru mine. M-am simțit mai bine decât mă așteptam. Durerile au fost gestionate foarte bine și am început la scurt timp să mă ridic și să merg”, a povestit tânărul.

Dr. Decebal Fodor s-a format în centre de excelență din Budapesta și Târgu Mureș, și, având o experiență de peste 13 ani în chirurgia ficatului și transplantului, a rezolvat de-a lungul carierei multe cazuri dificile. Această intervenție chirurgicală deosebită i-a trezit sentimente profunde de recunoștință față de mentorii săi – Prof. Kobori, Prof. Copotoiu și Dr. Bud.

Pe perioada spitalizării pacientului, chirurgul Decebal Fodor mărturisește că a mers des la el pentru a vedea starea și evoluția recuperării. „Deși operația a fost destul de mare, în a treia zi de la operație, am simțit că este în regulă să fiu externat. De atunci, recuperarea merge bine, discutând constant cu medicul Fodor pentru monitorizare. După externare, la următoarele vizite, totul a fost foarte profesionist și domnul Fodor și-a arătat de fiecare dată disponibilitatea și implicarea”, ne-a mai mărturisit tânărul, conștient că o problemă majoră a fost rezolvată la timp.

Acum recomandă tututor să nu rateze controale medicale regulate. „O simplă ecografie mi-a schimbat viața. Dacă nu o făceam, tumora ar fi continuat să crească. Să nu vă speriați de un diagnostic rar. Cu o echipă bună, totul este posibil”, ne-a mai spus bărbatul.

Chirurgul Decebal Fodor consideră însă că „încrederea pacientului în echipa medicală este rotița care le învârte pe toate. Nu poți face nimic dacă pacientul nu are încredere în mâinile în care își pune viața, dar mai presus de toate este bunul Dumnezeu”, concluzionează dr. Decebal Fodor.