În luna februarie, România a primit o veste bună: a fost desemnată, pentru prima dată, drept țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2028, cel mai important eveniment de acest fel din lume.
Andras Demeter a mutat „organizarea cărții” la film
Mai bine de șapte luni mai târziu, când procesul de organizare ar fi trebuit, potrivit specialiștilor, să fi început, o decizie a ministrului interimar al Culturii, Andras Demeter, provoacă revoltă în lumea literară.
Andras Demeter a transmis la sfârșitul săptămânii trecute că de gestionarea în 2028 a prezenței României, ca țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, va fi responsabil Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC), instituție care se ocupă de finanțările în cinematografie. „Ceva șocant și revoltător” – așa eticheta scriitorul Radu Vancu, într-o postare pe Facebook, decizia ca acest organism să devină manager de proiect.
Petiție adresată președintelui Dan și premierului Bolojan
Scriitori precum Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Radu Vancu, Filip Florian, Gabriela Adameșteanu sau Ioana Nicolaie au semnat o petiție prin care îi cer ministrului să arate ce competențe are OFIC în promovarea literaturii. Iar, în cazul în care OFIC nu are atribuții și competențe în acest sens, să revină „asupra deciziei în privința managementului proiectului România, țară invitată de onoare la Frankfurt în anul 2028”.
Petiția este adresată președintelui Nicușor Dan, premierului interimar Ilie Bolojan, premierului desemnat Luca Niculescu și lui Andras Istvan Demeter. Acesta din urmă ocupă funcția de ministru al Culturii în guvernul interimar Bolojan, după ce anul acesta, în mai, și-a dat demisia de onoare.
HotNews a stat de vorbă cu editori și experți în domeniul pieței de carte, dar și cu directorul general al OFIC, Valentin Savu, care spune că instituția pe care o conduce a aflat abia la jumătatea săptămânii trecute despre intenția ministrului, pe care a acceptat-o „de principiu”.
Ce înseamnă pregătire de durată
Târgul de Carte de la Frankfurt, a cărui ediție din 2026 s-a terminat duminică, este cel mai important târg de carte și industrii creative din lume și are o tradiție de 500 de ani. Organizarea sa presupune însă un efort sistematic, din timp, riguros planificat, descriu specialiștii cu care HotNews a discutat pentru documentarea acestui articol.
Un exemplu despre ce înseamnă durată și pregătire din timp este dat de Lidia Bodea, de la Humanitas. Ea spune că anul acesta, țara invitată de onoare la Frankfurt a fost Cehia, care a venit cu 75 de cărți nou traduse în limba germană. În contextul în care doar traducerea unei cărți poate să ia în unele cazuri doi ani, iar traducătorii buni din română în germană sunt puțini, Lidia Bodea e sceptică față de șansele României de a egala performanța Cehiei.
Alte exemplu: în 2025, jumătate din cei 230.000 de vizitatori erau oameni din industrie: aici se negociază contracte, se antamează viitoare traduceri, se stabilesc relații informale care își arată roadele în timp. Pentru țările cu o limbă de circulație redusă, precum româna, acest eveniment reprezintă cu atât mai mult o șansă de a-și face cunoscută cultura scrisă.
Lidia Bodea: „M-a făcut să mă prăbușesc în mine însămi”
„Am rămas cu un nesfârșit sentiment de tristețe, că România e pe punctul să rateze poate că cea mai mare șansă de a se impune ca o țară cu o literatură într-adevăr excepțională, datorită statutului de țară invitată de onoare la Frankfurt. Frankfurtul e cel mai înalt punct în industria târgurilor de carte internaționale. Or, eu, după șapte luni de când s-a semnat contractul cu Târgul de Carte de la Frankfurt, l-am auzit acum pe ministrul Culturii vorbind despre un moment T0, ceea ce, recunosc, m-a făcut să mă prăbușesc în mine însămi”, spune Lidia Bodea, de la Humanitas.
„Au fost șapte luni aruncate la coș, șapte luni în care trebuiau să fie deja pornite acțiunile esențiale, programele de traducere, contactarea potențialilor parteneri”, a mai adăugat Bodea.
„Primul lucru de făcut ar fi fost un telefon către Herta Müller”
Potrivit reprezentantei Humanitas, eforturile de diplomație culturală ale României ar fi trebuit începute de multă vreme. „După mintea mea, primul lucru de făcut la un minut după ce a fost semnat contractul, în februarie 2026, ar fi fost un telefon către Herta Müller. Are un premiu Nobel și un premiu Nobel care nu e deloc străin de România, dimpotrivă, și, cum ea e așezată în spațiul cultural germanic, i-aș fi lansat invitația de a fi un ambasador de onoare al României la Frankfurt 2028. Al doilea lucru, aș fi dat un telefon la Biblioteca Națională a Germaniei, să am o siguranță a punctului de plecare, cărțile care au fost deja traduse și există cu adevărat în circuitul de lectură al spațiului german”, spune Lidia Bodea.
Ministrul Culturii: „Am rupt pisica”
Într-o postare pe Facebook, ministrul Culturii, Andras Demeter, a scris că, până să ajungă să desemneze Oficiul de Film ca manager de proiect, a încercat să apeleze la alte instituții, precum ICR, care a declinat oferta, sau ARTEXIM, care nu ar fi avut capacitatea de a coordona proiectul.
Ministrul Culturii a susținut luni, potrivit Agerpres, că a invitat și Asociația Editorilor din România.
„Eu i-am invitat. Am participat la discuții. Am așteptat. Ei au spus că au așteptat și ei. Ei, astăzi am rupt pisica, să știe fiecare că celălalt așteaptă. Dar legea este aceeași din 2003. Ar trebui s-o cunoaștem la fel de bine. Ministerul organizează, cu consultarea, sau le poate da lor să organizeze ei cu sprijinul ministerului. Aceste lucruri le știm”, a declarat Andras Demeter.
„AER – care întrunește, teoretic, condițiile și cerințele legale – ori îmi face o propunere de a fi vioara întâi, vioara a doua și pe care dorește și poate să și-o asume, ca să fie integrată. În absența acestei propuneri, nu văd o altă soluție decât să mă duc cu singura abordare instituțională despre care încercam să vorbesc, anume să desemnez singura entitate care ar putea să gestioneze această problemă, urmând ca aceasta să facă proiectul cap-coadă, cu implicarea breslelor, a structurilor asociative, a uniunilor de creație, inclusiv a Uniunii Scriitorilor, cu toate filialele sale, și să aglutineze toate aceste idei – care deocamdată sunt mai degrabă sporadice – și interese”, a mai spus Demeter pentru Agerpres.
AER: „Ministrul nu s-a adresat niciodată către AER cu întrebarea: «Nu vreți voi să vă ocupați?»”
Lidia Bodea spune că ministrul nu a lansat niciodată o invitație clară către editorii de carte, mai exact AER. „În calitate de vicepreședinte al AER, am pus cumva adevărul în drepturi. Nu, ministrul nu s-a adresat niciodată către AER cu întrebarea: «Nu vreți voi să vă ocupați?», așa cum a declarat el”.
„Dar mai e ceva: orice discuție de tipul «vrei tu să te ocupi de…» începe de la buget. Sigur, ne dorim foarte mult să ne ocupăm. Dar avem și fonduri, avem și resurse? Că suntem un guvern interimar și tăiem fonduri, și e vechea discuție, «nu sunt bani». Minciună mai mare decât «nu sunt bani» nu există”, spune Lidia Bodea. Ea povestește că AER a participat la o singură discuție „de încălzire” cu ministerul, în februarie, la momentul semnării contractului cu Târgul de Carte de la Frankfurt. „După asta, ar fi trebuit să se desfășoare mai multe sesiuni de lucru, o configurare a unui plan. Nu s-a întâmplat”, punctează Lidia Bodea.
Scriitorii se solidarizează cu echipa din minister care „a reușit să obțină statutul de țară invitată de onoare pentru România”
Un paragraf din petiția lansată luni de scriitori, editori și agenți literari face referire la cei care au dus România la Frankfurt. „Considerăm că echipa din minister care a purtat negocierile cu reprezentanții Târgului de Carte de la Frankfurt pe parcursul mai multor ani și a reușit să obțină statutul de țară invitată de onoare pentru România este competentă să facă parte din viitoarea echipă de implementare a proiectului, având în vedere profesionalismul dovedit în situațiile anterioare în care țara noastră a fost invitată de onoare la alte târguri internaționale de carte”, se arată în petiție.
La Ministerul Culturii există o echipă care se ocupă de prezența României la târgurile internaționale. Pe lângă aceasta, Ioana Gruenwald este curatoare independentă și responsabilă de selecția autorilor români la târgurile de carte în spațiul german, scrie Cultura la dubă.
Ioana Gruenwald a fost, de pildă, curatoarea programului României de la ediția din acest an a Târgului de Carte de la Frankfurt, dar spune că a fost implicată, în calitate de expert independent, și în procesul de candidatură a României ca țară invitată de onoare la Frankfurt în 2028.
Negocierile au început în toamna lui 2024
Gruenwald critică decizia ministerului de a încredința managementul proiectului Frankfurt 2028 Oficiului de Film, în contextul în care Ministerul Culturii are un departament care se ocupă de participarea României la târgurile internaționale de carte și care a gestionat o serie de alte evenimente în care România a fost țară invitată de onoare.
„Deci nu e nicio problemă ca acest departament să-și facă treaba. Ei au gestionat prezența României la târgul de carte de la Leipzig, la Budapesta, la Cairo, în decursul ultimilor ani. Și acum, brusc, nu se pot ocupa de Frankfurt, trebuie să mergem la Oficiul de Film. Ca și când cei de la Carte ar vrea să facă Săptămâna Filmului Românesc. E un nonsens, cineva nu gândește corect”, a mai spus curatoarea.
„Sigur, cei din minister nu au lucrat până acum la anvergura asta. Vor trebui colaboratori mult mai mulți. Dar nu e un departament lipsit de experiență”, a spus Ioana Gruenwald. Potrivit ei, negocierile cu Târgul de Carte de la Frankfurt au început în toamna anului 2024, înainte de alegerile prezidențiale, și s-au finalizat în februarie, cu semnarea contractului. „După care s-au pierdut șapte luni în care se putea face ceva”, a mai spus Ioana Gruenwald.
Savu: „Nicio secundă, Oficiul nu a avut intenția să fie altceva decât un instrument”
Valentin Savu, managerul general al Oficiului de Film și Investiții Culturale, povestește că instituția pe care o conduce a primit propunerea de a manageria proiectul la mijlocul săptămânii trecute.
„Oficiul de Film și Investiții Culturale a luat act de propunerea de desemnare a oficiului ca project manager, ca instrument prin care se poate realiza, din punct de vedere birocratic, administrativ, logistic, participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028”, susține managerul.
„Am dat un acord de principiu, dar acest acord de principiu se referă la elaborarea, în colaborare cu întreaga industrie a cărții, a unui act normativ, a unei hotărâri de guvern care să stipuleze responsabilitățile participanților în sensul organizării, bugetul și așa mai departe. Acest act normativ este, va trebui să fie elaborat de către Ministerul Culturii în colaborare cu breasla”, a spus Savu.
Potrivit lui, OFIC va fi doar un „instrument”.
„Oficiul va trebui să lucreze și să consulte întreaga breaslă. Nicio secundă, nicio secundă, Oficiul nu a declarat sau nu a avut intenția să fie altceva decât un instrument. Va fi doar o placă turnantă pentru a aduce la masă editurile, traducătorii, scriitori”, susține Savu.
Ce spune despre faptul că nu sunt specializați în carte
L-am întrebat cum a ajuns un organism care se ocupă de film să gestioneze prezența șa un târg de carte. „Presupun că bunele noastre rezultate au dus la concluzia că știm să facem project management”, a afirmat el, adăugând că statutul de țară invitată la Frankfurt înseamnă „mai mult decât un târg de carte”.
„Anul acesta, Cehia, care a fost invitatul de onoare, a desfășurat mai mult de o sută de evenimente în patru țări germanofone, Germania, Austria, Liechtenstein, zona germanică a Elveției. Am văzut atât expoziții, cât și teatru, muzică, proiecte de film, inclusiv premiera unui serial TV și un program la festivalul de film de la Karlovy Vary. Deci un astfel de program nu este doar un târg de carte. Este un program de interes național, este o prezentare a culturii românești, cu vârful de lance pe cultura scrisă”, spune Valentin Savu.
Ministrul nu s-a sfătuit cu oamenii din minister
Lidia Bodea, vicepreședinta Asociației Editorilor din România, afirmă că direcția de comunicare a ministrului Culturii pe subiectul târgului de la Frankfurt a fost ambiguă.
„Când el spunea că a desemnat OFIC, echipa de specialiști din minister era la Frankfurt, la ediția din acest an. Eu cred că și acești oameni care se ocupă cu standul național al României, au aflat de pe Facebook ce pune la cale ministrul lor”.
„Totul a fost comunicat cumva foarte ambiguu, în așa fel încât, dacă a reușit ceva, ministrul Culturii a reușit să transforme acest oficiu dedicat, înțeleg, fundamental filmului, într-o țintă, pur și simplu, ca să nu dea seama în fața specialiștilor, în fața breslei, pentru faptul că nu a făcut nimic de șapte luni”, crede Bodea.
Mai multe surse au declarat pentru HotNews că Andras Demeter nu s-a consultat cu echipa de la minister înainte de a lua decizia de a încredința OFIC managementul proiectului.
Oana Boca Stănescu: „Frankfurt trebuie să devină un proiect al întregii comunități a cărții, nu doar al câtorva instituții”
Oana Boca Stănescu, manager cultural și consultantă în comunicare, cu o experiență de 23 de ani în promovarea cărților, crede că important este ca acest proiect să nu se desfășoare în spatele ușilor închise: „El trebuie comunicat permanent, astfel încât editorii, autorii, traducătorii, managerii culturali, fundațiile și publicul să știe unde ne aflăm, ce obiective urmărim și cum pot contribui. O astfel de transparență nu este doar un exercițiu de responsabilitate instituțională, ci și o formă de mobilizare: Frankfurt trebuie să devină un proiect al întregii comunități a cărții, nu doar al câtorva instituții”.
Potrivit ei, cărțile românești înseamnă mai mult decât literatură. „Avem o ofertă bogată de memorialistică, istorie, eseu politic, jurnalism cultural și alte forme de nonficțiune care merită descoperite”.
”La fel, literatura română pentru copii și tineret este, probabil, cel mai dinamic și mai inovator segment al pieței editoriale din ultimii ani. Din păcate, această diversitate rămâne puțin cunoscută în afara țării. Nu este suficient să participăm la târgurile internaționale și să promovăm exclusiv autorii deja traduși, transformându-ne într-un discret departament de marketing al editurilor străine. Avem nevoie de politici culturale care să vorbească despre întregul peisaj al cărții românești”, subliniază ea.
Ce ar trebui să însemne prezența la Frankfurt pentru România? „Succesul nu se va măsura doar în frumusețea pavilionului sau în numărul de evenimente organizate, ci în ceea ce rămâne după stingerea reflectoarelor: traduceri noi, contracte editoriale, parteneriate durabile și o prezență mai consistentă a autorilor români în cataloagele marilor edituri. Mi-ar plăcea ca, după 2028, cărțile românești să nu mai fie descoperite ca o surpriză, ci căutate cu interes, curiozitate și consecvență”, spune Oana Boca Stănescu.
