CCR a încheiat dezbaterile în conflictul Guvern-ÎCCJ cu miză de 4,8 miliarde. Decizia, așteptată în toamnă / Contrazicerile dintre cele două tabere de azi

Curtea Constituțională a dezbătut joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.

Judecătorii Curții Constituționale au amânat pronunțarea în acest caz până pe 23 septembrie, au declarat pentru HotNews surse din CCR.

Magistrații au rămas în pronunțare

Procesul s-a încheiat, CCR a rămas în pronunțare. Ședința de judecată continuă la Curtea Constituțională cu celelalte cauze. Alte 273 de dosare sunt programate în cadrul ședinței de astăzi.

ÎCCJ a cerut respingerea sesizării

Juristul instanței supreme a solicitat CCR respingerea sesizării premierului Bolojan.

„Vă solicităm să constatați că sesizarea formulată de primul ministru al României este inadmisibilă, întrucât aceasta a fost formulată de un prim-ministru al unui Guvern aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor sale și urmărește transformarea CCR într-o instanță de control judiciar. În subsidiar vă solicităm să constatați că nu există un conflict de natură constituțională între Înalta Curte și Guvern”, a invocat juristul Instanței Supreme.

Guvernul a cerut și includerea Parlamentului în conflict

Ședința CCR a început la ora 10. Executivul a depus luni „o cerere completatoare” prin care a cerut includerea și a Parlamentului în conflictul constituțional, s-a precizat în debutul dezbaterii.

La proces, Guvernul este reprezentat de Cristina Trăilă, avocat și secretar general al Guvernului, care a precizat că luni Executivul și-a completat cererea cu introducerea în sesizare și a Parlamentului.

„Solicitarea are în vedere soluționare conflictul dedus judecății între Guvern și Parlament, de o parte, și ICCJ, pe de altă parte, prin care se solicită soluționarea acestui conflict juridic de natură constituțională având ca punct de pornire demersul juridic formulat de Înalta Curte prin cererea de chemare în judecată formulată împotriva Guvernului României”, a precizat Trăilă.

În susținerea cauzei, Cristina Trăilă a subliniat că „Guvernul este cel care elaborează proiectul bugetului și îndeplinește aceste competențe constituționale, evaluând veniturile și cheltuielile anuale”.

„Bugetul se construiește având în vedere situația economică obiectivă a statului, precum și anumite proiecții și vizionări pe care doar Guvernul, prin atribuțiile pe care le are, conform constituției, și legii de organizare și funcționare le poate realiza, CCR stabilind în acest sens, prin deciziile pronunțate, acest atribut în dreptul Guvernului”, a adăugat Trăilă în ședința de la CCR.

Sesizarea Guvernului, făcută în urmă cu două săptămâni

Sesizarea a fost depusă la începutul lunii iulie, după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, potrivit Agerpres.

„Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, a declarat, pe 2 iulie, Bolojan.

El a susținut atunci că „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, act ce reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.

„În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a explicat prim-ministrul.

Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

Ulterior, Instanța supremă a transmis un comunicat de presă în care l-a acuzat pe Ilie Bolojan că, prin declarațiile făcute, „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.

ÎCCJ a dat în judecată Guvernul

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

Statul trebuie să le plătească magistraților 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe.

CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.

Demersul instanței supreme, conduse de Lia Savonea, a venit în contextul în care Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.

Guvernul României a acuzat în luna mai că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea de Apel București au refuzat să îi ofere date despre miliardele de lei datorate magistraților, date solicitate pentru apărarea României într-un dosar aflat pe rolul CEDO, se arată într-un răspuns transmis de Executiv publicației G4Media.