Ce au pregătit în 2020 organizatorii Astra Film Festival pentru cel mai important eveniment cultural din România dedicat filmului documentar

​Într-un an în care majoritatea evenimentelor culturale au fost anulate sau amânate, cel mai important festival din țară dedicat filmului documentar debutează astăzi la Sibiu. E vorba de Astra Film Festival, ajuns la ediția cu numărul 27, care are loc în perioada 4-13 septembrie. Gala de deschidere va avea loc la Muzeul Astra, unde nu vor fi proiecții, dar o să poți să-i vezi pe Subcarpați, care vor cânta pe o scenă situată pe un lac.

Festivalul va avea loc aproape exclusiv în cadrul Muzeului Astra, unde vor fi mai multe zone de proiecții, inclusiv o locație unde publicul va putea să vadă documentare din bărci. Programul se numește „Valuri AAF” și e deja sold out pentru zilele de sâmbătă, duminică și luni, dar organizatorii vor amenaja un amfiteatru pe uscat, astfel încât să poată suplimenta biletele. Pe lângă ecranele de la Muzeul Astra, vor fi proiecții și la Terasa cu Flori – Centrul Cultural „Ion Besoiu” și în Piața Mică. Aici e programul complet.

În plus, pe lângă o selecție impresionantă de documentare, dintre care șase premiere mondiale și nouă naționale, vor avea loc și concerte în cadrul Astra Film Festival. Așa, în cazul în care ți-a fost dor de genul ăsta de activități culturale. O să poți să-i vezi pe Șuie Paparude, Karpov Not Kasparov, Balkan Taksim sau Om la Lună. Evident, cu distanțare socială și cu mască pe față pe toată durata concertului.

Înainte să înceapă toată distracția asta, am stat de vorbă cu Dumitru Budrala, fondatorul și directorului Astra Film Festival, despre dificultățile organizării ediției cu numărul 27, prezentul și viitorul filmului documentar și redeschiderea cinematografelor.

Dumitru Budrala

Astra Film Festival a ajuns la ediția cu numărul 27. În comparație cu anii anteriori, cât de greu a fost să organizați festivalul în vreme de pandemie?

Fiecare ediție a fost o aventură epuizantă având în vedere că finanțarea este în continuare o luptă în fiecare an. Nu am crezut că se poate lucra mai mult ca până acum, dar anul acesta s-a dovedit că se poate. În primul rând, am lucrat mult mai mult fiindcă la un astfel de eveniment plănuirea și pregătirea se întind pe mai multe luni.

Iar în aceste luni am lucrat la cel puțin trei-patru variante de format de festival, urmărind evoluția pandemiei și urmărind cum se desfășoară prin alte părți festivalurile de film în timp de pandemie. Până la urmă ne-am decis pentru un format hibrid, în doi timpi, în două platforme.

Am luat decizia foarte din scurt, la mijlocul lunii august, văzând curbele de infecție încă foarte sus. Și nu se întrezărea când se vor deschide sălile de spectacole și de cinema. Ne-am grăbit să prindem vremea prielnica pentru proiecții în aer liber, fiindcă publicul este dornic să iasă la evenimente. Iar regizorii, la fel, așteaptă proiecțiile în fața publicului, ceea ce este o experiență incomparabilă față de ceea ce au putut face festivalurile de film desfășurate online.

S-a pus problema să fie anulat sau amânat festivalul pentru anul viitor din cauza pandemiei de coronavirus?

De anulat, nu, nu s-a pus problema. Dar mărturisesc că am luat în calcul și varianta amânării, mai ales în momentele în care nu primeam la timp răspunsurile de la aplicațiile de finanțare. Da, au fost voci insistente care credeau că e mai înțelept să amânăm festivalul. Până la urmă însă astrele de la Astra s-au aliniat și, iată, festivalul stă să înceapă într-o formulă în care am mare încredere.

Ce măsuri de siguranță vor fi implementate la această ediție?

Vom aplica toate măsurile de siguranță care sunt prescrise pentru desfășurarea evenimentelor publice: acces special, verificarea temperaturii, purtarea măștii pe toată perioada proiecțiilor sau a altor evenimente și, desigur, distanțarea între spectatori. Sunt lucruri care ne-au intrat cumva în rutină deja.

Anul acesta, în spiritul distanțării sociale, publicul va putea viziona proiecții din bărci care plutesc pe un lac, la scena „Între mori de vânt”. Cum va fi pusă în aplicare asta? Vor purta toți veste de salvare? Ce se va întâmpla dacă va ploua?

În barcă pot intra spectatori care fac parte din același grup, de cel mult patru persoane. Vor purta veste de salvare și măști, iar bărcile vor pluti la distanță una de cealaltă. Ecranul pe care vom face proiecțiile între mori de vânt este imens, astfel încât să asigurăm o vizibilitate foarte bună, iar sunetul filmului se va auzi bine, va pluti poetic deasupra apelor lacului.

Pentru că este o cerere foarte mare de bilete pentru aceste proiecții speciale, cărora le-am zis „Valuri AFF”, am decis să amenajăm un amfiteatru și pe uscat, la „Casa podarului”, de unde aceia care nu au avut loc în bărci sau pe hidrobiciclete să poată viziona proiecțiile în condiții bune și în deplină siguranță.

În caz că plouă? În timp ce lucrăm la pregătiri, verificăm de mai multe ori pe zi prognoza, încercăm să aflăm ce ne prevestesc astrele. Ne începem fiecare zi cu câte o rugăciune, o anti-paparudă. Am făcut tot ce ne-a stat în puteri ca să nu plouă și sperăm că zeii ploilor ne vor ajuta și vor face în așa fel încât ploile să ne ocolească și să fie cald și bine.

Dacă plouă un pic, totuși, avem pregătite pelerine pentru invitați și sperăm că oricum publicul nostru va veni echipat adecvat. Iar dacă plouă tare, ne plouă programul, dar vom trăi și cu asta, fiindcă este o ediție de pandemie!

Vor fi și multe concerte pe parcursul festivalului. Care sunt regulile de acces la concertele în aer liber?

Se va purta mască pe tot parcursul recitalului? Și la concerte, care mă aștept să în ton cu tot ceea ce se va întâmpla la festival, adică la superlativ, vor fi respectate toate regulile menționate anterior. Îndemnul nostru către spectatori este simplu: dragii noștri, bucurați-vă de Astra Film Festival responsabil! Dar bucurați-vă!

Una dintre locațiile emblematice de la Astra Film Festival e domul din Piața Mare. De ce ați renunțat la el? Nu e o sală de cinema clasică, e mai mult un cort. Care sunt regulile pentru o astfel de locație?

Anul acesta nu va fi dom. A fost unul dintre programele pe care pandemia l-a tăiat de pe listă. În primul rând, decisiv, pentru că domul este un spațiu închis și este absolut imposibil să păstrezi distanțarea necesară. Din păcate, am fost nevoiți să renunțăm la unul dintre cele mai îndrăgite programe AFF. Este vorba de festivalul copiilor, Astra Film Junior, care nu o să aibă loc anul acesta.

Care sunt filmele de la care nu ar trebui să lipsim la Astra Film Festival? Niște recomandări personale?

Eu aș atrage atenția asupra filmului IHUMAN, despre felul în care se rescrie toată societatea noastră pe baza datelor personale colectate de marile trusturi online și felul în care industria militară, guvernele respectiv poliția și jandarmeria le folosesc deja. Pe mine m-a marcat și abia aștept să revăd acest film în condiții de festival, din barcă, plutind pe ape nesigure.

Cred că va fi o experiență care redă exact situația în care ne aflăm. De aceea, seara de luni, când va fi această proiecție specială, se numește „Cu barca în viitor”.

Pe lângă filmele despre care se știe și pe care publicul le-a căutat mai ales la casele de bilete online, aș mai recomanda câteva filme foarte dragi mie, care nu au fost expuse încă în promovarea acestei ediții. Am ales trei filme din colecția noastră de arhiva Astra Film, care conține peste 25 mii de titluri de documentare făcute în ultimii 30 de ani în toată lumea.

Aceste filme, asemenea unui vin bun, devin cu timpul tot mai bune. Este vorba de filmele „Crulic”, „Până la adânci bătrâneți” și „Cântece din pădurea tropicală”. Sunt povești reale ale contemporanilor noștri, surprinse în film, care te ating, te poarta în lumi și te îmbogățesc spiritual.

Vor fi multe premiere de documentare românești la Astra. Pentru un festival de profil, cât de importantă e ascensiunea acestui tip de lungmetraj în România?

Aceasta ascensiune este un fenomen global, nu doar românesc. Sunt tot mai multe festivaluri de gen, iar festivalurile mari, Berlinale, Cannes, Veneția, au făcut secțiuni importante pentru cinemaul documentar. Chiar și festivalul TIFF din Cluj, care a pornit ca un festival de ficțiune în principal, arată tot mai multe documentare.

Pentru noi, ca organizatori de festival, ascensiunea acestui gen în avangarda cinemaului global a însemnat o continuă adaptare și descoperire și, evident, o șansă. În același timp înseamnă tot mai multă muncă. Dacă în anii 1990 trebuia să vedem pentru selecție câteva sute de filme, acum trebuie parcurs mii și mii atunci când facem selecția.

Se fac tot mai multe filme bune. Nu zic eu, ci toți documentariștii din România și toate semnalele arată că Festivalul Astra Film a avut un rol esențial în popularitatea acestui gen de film la noi în țară.

La Astra Film Festival vom vedea și proiecția documentarului „Acasă”, de Radu Ciorniciuc, care e în cursa pentru un Oscar. La fel se vorbește și despre „colectiv”. Când ai înființat festivalul, te-ai gândit că această formă de producție cinematografică de non-ficțiune va ajunge să fie atât de apreciată de publicul internațional și autohton?

Sincer îți spun, am crezut în urmă cu 30 de ani și cred și acum la fel de profund în puterea poveștilor, a lumilor omenești necunoscute, care sunt expuse și spuse prin film. Și atunci, și acum cred că cinemaul documentar are un potențial încă neepuizat, în orice caz puțin exploatat. Mă refer aici în comparație cu ficțiunea, unde limitările vin nu doar din logistica greoaie, ci și din imaginarul limitat al scenaristului, față de scenariile pe care le creează viața, care bate întotdeauna filmul.

Cel mai mare scenarist al tuturor timpurilor este viața însăși. Da, am sperat că se va întâmpla și mai ales îmi doream această fabuloasă dezvoltare a documentarului, chiar și atunci când încă se produceau filmele pe peliculă, când abia au apărut camerele video VHS. Cu siguranță s-au aliniat multe condiții, care au contribuit la ascensiunea filmului de non-ficțiune: accesabilitatea producției și faptul că tot mai mulți tineri artiști talentați pariază pe filmul documentar.

S-a anunțat redeschiderea cinematografelor în România. E posibil ca ediția din octombrie să fie și în săli, nu doar online?

Încă nu știm dacă vom putea arăta și în săli, depinde care vor fi condițiile, cum vom sta cu bugetul și dacă lumea se va duce la cinema. În Franța, de exemplu, s-au deschis cinemaurile din iulie, dar publicul nu frecventează sălile de cinema nici pe de departe ca înainte. Și, pe de altă parte, de unde putem ști, dacă nu cumva se închid din nou sălile până atunci, dacă sare numărul de infecții mult prea mult? În pandemie, încet-încet, învățăm să plănuim folosind foarte mult verbele la modul condițional-optativ.