Ce fac mercenarii români în Congo și de ce este nevoie de ei acolo

Republica Democrată Congo (RDC), una dintre cele mai bogate țări din lume în resurse naturale esențiale, continuă să fie scena unor conflicte armate devastatoare care au atras grupuri de mercenari străini, inclusiv o companie militară privată condusă de Horațiu Potra.

În ciuda resurselor uriașe, de la cupru și aur la cobalt și coltan, minerale esențiale pentru industria tehnologică globală, Congo rămâne prins într-un cerc vicios al instabilității politice, insecurității și corupției. În acest context, mercenarii străini au devenit un element cheie al peisajului militar și politic din regiune.

În Congo, aceștia sunt angajați atât de guvern, cât și de companii miniere multinaționale și miliții locale, pentru diverse scopuri: protecția infrastructurii critice, antrenarea forțelor locale sau lupta împotriva grupărilor rebele precum Forțele Democratice Aliate (ADF) și M23.

Mercenarii sunt adesea angajați pentru a instrui trupele congoleze în utilizarea armamentului modern și în strategii de luptă împotriva insurgenților. Această colaborare a fost raportată în special în operațiunile împotriva ADF și M23.

În unele cazuri, mercenarii nu se limitează la roluri consultative, ci participă direct la lupte. De exemplu, în 2022, mercenarii ruși au luat parte la operațiuni comune cu FARDC împotriva insurgenților din regiunea Ituri din nord-estul țării.

De ce apelează Congo la mercenari?

Forțele armate congoleze (FARDC) sunt frecvent criticate pentru lipsa de pregătire, echipamente și coordonare. Această slăbiciune structurală a permis grupărilor armate să prospere, creând haos în estul țării.

RDC furnizează peste 70% din cobaltul global, un material crucial pentru bateriile vehiculelor electrice. Cu toate acestea, minele sunt deseori atacate de grupuri rebele sau sunt afectate de greve și proteste violente. Companiile miniere angajează mercenari pentru a asigura funcționarea operațiunilor lor.

Mercenarii sunt folosiți pentru a proteja aceste interese strategice, fie direct, fie prin intermediul autorităților locale sau companiilor private. Guvernul congolez se bazează pe contracte semnate cu firme de securitate private pentru a umple golurile lăsate de forțele armate naționale.

State străine precum Rusia văd în schimb în mercenari o modalitate de a-și asigura accesul la resurse fără a se implica direct.

Prezența mercenarilor în Congo este marcată de controverse

În timp ce guvernele occidentale se concentrează pe securizarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice, Rusia și China adoptă o abordare diferită. Rusia, prin intermediul grupului Wagner, și-a extins influența în Africa prin oferirea de sprijin militar și securitate în schimbul accesului la resurse.

În același timp, China, cel mai mare investitor în industria minieră congoleză, folosește tactici economice pentru a-și consolida poziția.

Organizațiile internaționale precum Human Rights Watch au documentat cazuri în care mercenarii au fost implicați în execuții sumare, tortură și exploatarea abuzivă a resurselor naturale.

Misiunea Națiunilor Unite în Congo (MONUSCO) a fost criticată pentru eșecul de a stabiliza regiunea. Deși dispune de peste 15.000 de trupe de menținere a păcii, misiunea s-a dovedit ineficientă în fața complexității conflictelor locale.

Guvernul din RDC se confruntă cu peste 100 de grupări armate active, inclusiv ADF, M23 și miliții locale precum Mai-Mai. Aceste grupări destabilizează regiunile estice, iar armata națională este adesea copleșită de situație. Mercenarii sunt folosiți pentru a prelua controlul asupra unor zone-cheie și pentru a elimina lideri ai rebelilor.

Însă în multe cazuri, mercenarii sunt folosiți nu doar pentru a combate rebeliunile armate, ci și pentru a proteja regimul aflat la putere. Președinții succesivi din Congo au apelat la mercenari pentru a elimina opozanții interni sau pentru a intimida rivalii politici.

Ce se știe despre mercenarii români din Congo

În ultimele luni presa din România a scris despre prezenței unui număr semnificativ de cetățeni români în Republica Democrată Congo, implicați în activități militare private. Sub masca unor contracte de securitate și antrenament, acești foști militari români, mulți dintre ei cu experiență în forțele speciale, au ajuns în țara africană.

Potrivit PressOne, românii câștigă în Congo salarii care încep de la 5.500 de dolari pe lună, mult peste salariile de acasă, care sunt, în medie, de 5.500 de lei, și foarte departe de salariul de 150 de dolari pe care îl primesc militarii congolezi, și asta când sunt plătiți.

Unul dintre cele mai cunoscute nume asociate cu aceste activități este Horațiu Potra, reținut acum în timp ce se îndrepta spre București alături de mai multe persoane cu arme de foc, săbii, macete pentru instigare la proteste neautorizate și acțiuni de destabilizare, potrivit procurorilor. Fost luptător în Legiunea Străină, cu o experiență vastă în domeniul securității private, Potra este suspectat că a recrutat sute de români, inclusiv din rândurile armatei și forțelor speciale, pentru a-i trimite în țara africană. Despre el se crede că este liderul uneia dintre cele două companii militare private din Europa care operează în Congo.

Românii se află într-o zonă gri, între misiunea oficială de instructori și acuzațiile că ar fi mercenari. A durat aproape un an până când președintele congolez Félix Tshisekedi a vorbit despre prezența lor într-un interviu cu RFI și Jeune Afrique. S-a referit la ei ca fiind „instructori”.

Mercenarii lui Horațiu Potra

Investigația PressOne notează că compania militară privată condusă de Horațiu Potra a semnat în noiembrie 2022 un contract cu guvernul din Kinshasa printr-o firma congoleză numită Congo Protection, conform unui raport ONU din iunie 2023 și a căutat să angajeze aproximativ 1.000 de cetățeni români și moldoveni. Misiunea lor este să păzească aeroportul, avanposturile din jurul orașului și să instruiască soldați congolezi. 

Soldații români din Congo nu sunt asigurați. „Nicio companie de asigurări nu îți face asigurare”, a explicat Potra într-un interviu acordat PressOne la sfârșitul lunii august. Inițial, bărbații au avut asigurare de muncă și de călătorie, însă nu a mai fost posibil după ce, în februarie anul acesta, doi dintre ei au murit și mai mulți a fost răniți. 

Acela a fost și momentul în care în presa din România a început să se vorbească despre românii din Congo, după atacul din apropierea orașului Sake, aflat la 24 de km de Goma. Acolo românii aveau o bază și un centru de instrucție. După atac au părăsit orașul, care era mult prea aproape de linia frontului și s-au retras în Goma. „Am încercat să ne apărăm pozițiile, dar din moment ce a plecat armata (congoleză), am plecat și noi,” spunea Potra în august.

Tot pe continentul african, Potra a lucrat și în protecția minelor, pentru miliardarul australian de origine română Frank Timiș, proprietarul Gabriel Resources, și suspectat în cazuri de corupție.

Tot Potra este și cel care l-a recrutat pe Iulian Gherghuț, un bărbat care lucra ca agent de securitate la mina lui Timiș din Burkina Faso când a fost răpit și dus în Mali, unde a stat în captivitate timp de opt ani.

Luptătorii români au sosit cu avionul în Goma

În ianuarie 2022, Deutsche Welle a realizat un amplu material de investigație despre Asociația RALF formată din români care au luptat în Legiunea Străină. Publicația germană a menționat inclusiv faptul că pe rețelele de socializare a apărut o imagine cu Potra în Congo.

Le mercenaire roumain Horatiu Potra, vu quelque part près de Goma. pic.twitter.com/sdhzFwBRpv

— Premier Jungle (@PremierJungle) January 2, 2023

„Există suspiciunea că acești veterani fac mercenariat în estul exploziv al Congo. Creierul misiunii este un luptător de profesie, originar din Mediaș”, explica acum un an DW, făcând referire tot la Horațiu Potra.

Au existat diferite speculații privind legătura dintre organizația lui Potra și gruparea de mercenari rusă Wagner, dar DW spune că nu le-a putut dovedi. Se știe, însă, că în 2016 Potra a fost plătit de ruși pentru a antrena gărzile de corp ale președintelui centrafrican Faustine Touadéra.

Sursa DW a adăugat că soldați ai gărzii prezidențiale congoleze au păzit îndeaproape intrarea hotelului. I-au spus că străinii au rezervat toate camerele pentru o perioadă îndelungată. „Acum este cartierul general al albilor”, afirma o sursă locală pentru DW.

Un angajat al autorității pentru imigrație din Congo, staționat pe aeroportul din Goma, a declarat pentru ziarul german Taz că a ștampilat, pe 22 decembrie, pașapoarte românești ale unora dintre acești militari albi, la aterizarea în țară a unui Boeing 737 aparținând companiei Hello Jets, fondată și deținută până de curând de acționarul principal al Blue Air, Cristian Rada.

Supranumit și „locotenentul Henry”, Potra este directorul general al grupului de mercenari români Asociația RALF (acronim pentru Români care au Activat în Legiunea Franceză), cu sediul la Sibiu.

Site-ul web al asociației precizează că membrii se ocupă de antrenarea gărzilor de corp pentru VIP-uri, protecția „zonelor sensibile” precum minele din Africa sau antrenarea de forțe speciale și oferă investigații sau consultanță de securitate. Structura asociației susține că reproduce codul strict al Legiunii Străine.