Ce îi îngrijorează pe români: războiul, scumpirile și o posibilă criză alimentară. La satisfacția politică suntem la același nivel cu Ucraina (sondaj Kantar)

Războiul este cea mai mare amenințare externă pentru jumătate din populația din Europa Centrală și de Est (52%), urmată de scumpiri (37%) și de migrație, refugiați (36%), potrivit unui studiu Kantar remis HotNews.ro. Pe români îi îngrijorează într-o măsură similară războiul (50%) și creșterea prețurilor (37%), dar – comparativ cu media regiunii – sunt semnificativ mai îngrijorați de: creșterea sărăciei (43% vs. 29%), posibile crize alimentare sau de apă pentru perioade mai lungi (24% vs. 12%) sau adâncirea diferențelor economice dintre oameni (27% vs. 20%).

Cum este văzută lumea de azi

Lumea de astăzi este văzută ca fiind dominată de teme precum războaie, conflicte, atacuri teroriste, schimbări climatice, crize economice și un viitor în general incert. Pentru români, creșterea sărăciei și polarizarea economică sunt fenomene mai îngrijorătoare decât pentru restul din regiune.

Oamenii își doresc să fie fericiți. Dar cât de mulțumiți sunt de viața lor acum?

Majoritatea oamenilor din Europa Centrală și de Est sunt mulțumiți de viața lor, la un nivel moderat, familia fiind factorul cheie al evaluării pozitive.

În ceea ce privește satisfacția generală față de viața lor Austria, România și Bulgaria depășesc nivelul mediu regional de satisfacție; în timp ce în Cehia satisfacția este pe medie, iar Slovacia și Ungaria înregistrează scoruri sub media de satisfacție pentru țările evaluate.

Austria are nivelul de satisfacție cel mai ridicat pe toate cele trei dimensiuni: viața de familie, viața profesională și viața socială. Totodată, în Austria vedem și distanța cea mai mică dintre cât de mulțumiți sunt de viața de familie și de cea profesională/socială, indicând un echilibru mai bun, dar și posibile influențe ale vieții de familie asupra celorlalte două dimensiuni.

Românii sunt destul de aproape de nivelul din Austria al satisfacției cu viața de famili, însă la o distanță mai mare în privința vieții profesionale, dar mai ales vis-a-vis de cea socială. Vedem așadar, în cazul românilor, un decalaj mai mare față de Austria, între satisfacția cu viața de familie și cele profesionale și sociale.

Exceptându-i pe ucraineni, slovacii și maghiarii au cel mai scăzut nivel de satisfacție pe toate cele trei dimensiuni!

Poziția a doua în clasament regional în privința satisfacției poate părea contradictorie, dat fiind  procentul ridicat (43%) de români îngrijorați de creșterea sărăciei și care este cu mult peste media din regiune.

Carmen Pătrașcu, CEO Kantar România explică: „Știm și din alte studii că românii sunt printre europenii cei mai mulțumiți de viața pe care o au. Nivelul ridicat de satisfacție cu viața de familie (77) raportat de români și în studiul realizat de noi, poate indica familia drept un factor de compensare pentru diferitele lor îngrijorări. Familia oferă un sprijin emoțional și social puternic, care poate atenua efectele negative ale incertitudinii economice.

Aceste rezultate pot fi și o dovadă de realism sau de prudență: românii pot fi mulțumiți de situația lor de acum, dar se tem de viitor din cauza nesiguranței economice și a percepției de vulnerabilitate în fața schimbărilor economice. Mulți dintre ei își amintesc încă destul de bine criza din 2010.”

Cât de mult ajută banii? Influența satisfacției legate de finanțele gospodăriei asupra gradului de mulțumire cu viața în general

Satisfacția față de situația financiară a familiei urmează același tipar cu satisfacția generală față de viață, cu cele mai mari scoruri în Austria (77%), urmată de România (75%) și Bulgaria (70%), Cehia (69%) și Slovacia (64%), iar scoruri mai mici în Ungaria (52%) și doar 33% în Ucraina. 

O relație inversă între mulțumirea față de venituri și îngrijorările legate de viitor este evidentă: cu cât oamenii sunt mai nemulțumiți de venituri, cu atât sunt mai preocupați de viitorul financiar. Chiar și în țările mai optimiste, precum Bulgaria, România și Austria, jumătate din populație este îngrijorată de viitorul financiar. În Cehia, Slovacia și Ungaria nivelul îngrijorărilor este și mai mare (aproximativ 70%) și, desigur, în Ucraina, care se confruntă cu o incertitudine existențială enormă.

Toată regiunea este dezamăgită de sistemul politic

Doar 1 din 5 persoane din Europa Centrală și de Est este mulțumită de direcția în care se îndreaptă democrația din țara lor, de cum se guvernează și de cine îi reprezintă pe scena politică. Este totuși o excepție: în Austria scorurile pe toate dimensiunile vieții politice (măsurate înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2024) sunt de două ori mai mari decât media din regiune.

Dar chiar și acolo, mai puțin de jumătate dintre ei sunt mulțumiți de administrația de stat, de dezvoltarea democrației și doar 30% sunt mulțumiți de cei care îi reprezintă în politică. Satisfacția cu viața politică este foarte scăzută în țările post-comuniste (de obicei sub 20%, cu o mică excepție în Cehia), cetățenii din toate țările sunt foarte sceptici.

Nici România nu face excepție, doar 1 din 10 persoane sunt mulțumite de cum sunt reprezentate la nivel politic (președinte, guvern, parlament etc.), înregistrând scorul cel mai mic alături de Ucraina (9%), Bulgaria (13%) și Ungaria (14%). La fel de puțin mulțumiți sunt românii și de cât de independentă este justiția (12%) sau de cum funcționează administrația de stat (primăriile/consiliile locale, autoritățile centrale, ministerele etc.) cu doar 15% dintre ei fiind mulțumiți.

În căutarea sensului și al echilibrului

În regiunea noastră, găsirea sensului este o valoare cheie pentru majoritatea oamenilor. Aproximativ 80% din fiecare țară sunt de acord cu afirmația că în ultima vreme, m-am gândit mai mult la felul în care îmi petrec timpul și care sunt acele activități care sunt mai semnificative (benefice) pentru mine. În România se înregistrează cel mai ridicat nivel, 87% fiind de acord cu această afirmație.

Mai mult de jumătate din populația regiunii Europa Centrală și de Est dorește să trăiască mai mult și să lucreze mai puțin (cu excepția Ungariei și Ucrainei, unde sunt mai puțini). Cel mai mult își doresc acest echilibru, între viața profesională și cea privată, locuitorii din Bulgaria și cei din Cehia.

Dorința de a avea un stil de viață mai sănătos nu este doar un subiect mediatic, ci o atitudine importantă pentru jumătate din populația din Austria, România, Ungaria și Bulgaria, în timp ce slovacilor și cehilor nu le pasă la fel de mult (doar cca. 1/3).