„Rușii vor insista că parteneriatul strategic nu funcționează, ăsta va fi narativul”, avertizează un fost ofițer de intelligence din Armată, după anunțul de retragere parțială a trupelor americane
În urma retragerii parțiale a trupelor americane din România, țara noastră poate cere și mai insistent ca NATO să-și sporească prezența aici, iar grupul de luptă condus de Franța să fie crescut la nivel de brigadă în mod permanent, consideră experții consultați de HotNews.
Decizia SUA de redimensionare a trupelor din România presupune că un batalion de militari americani ce staționa în țara noastră prin rotație nu va mai fi dislocat, iar numărul de soldați militari americani din țară va scădea.
De la aproximativ de 1.700-2.000 de militari SUA ce până acum erau în România, vor rămâne aproape 1.000, din care circa 200 la baza de la Deveselu, aproape 100 la baza aeriană de la Câmpia Turzii și restul la Mihail Kogălniceanu.
„Militar, impactul este insignifiant”
„Impactul militar este insignifiant. Militar, ce avem? Avem un batalion, 800 de oameni. Atât, nimic mai mult”, spune, pentru HotNews, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de intelligence în Armată și actual analist politico-militar.
„Noi am avut doar un batalion din brigada aceasta americană ce se schimba prin rotație pe flancul estic. Decizia nu are aproape niciun fel de impact din punct de vedere operațional. Acest batalion era suplimentul, să spunem așa, al parteneriatului strategic ca să descurajeze adversarul atunci, în 2022, când nu se știa ce se va întâmpla”, spune Mateiu care apreciază că acum oricum vor rămâne în țară mai mulți militari americani ca înainte de 2022 și că, cel mai important, capabilitățile strategice americane în țara noastră rămân în picioare.
Scutul antirachetă de la Deveselu, componenta de aviație și drone de la Câmpia Turzii, baza militară americană de la Kogălniceanu și prezența aviației la baza aeriană de la Kogălniceanu – toate acestea vor rămâne mai departe în operare în cadrul parteneriatului strategic româno-american, după cum a explicat miercuri și ministrul apărării.
„Rușii vor încerca să exploateze vulnerabilitățile”
„Cel mai periculos va fi la capitolul politică internă, nu politică externă, că rușii vor încerca să exploateze vulnerabilitățile, vor insista pe faptul că această retragere nu se datorează unei simple reevaluări strategice, ci că de fapt parteneriatul strategic nu funcționează, că între Washington și București ar fi probleme. Foarte probabil ăsta va fi narativul, care va fi preluat de coloana a cincea din România”, spune Mateiu.
Decizia SUA vine după ce semnalul a fost dat încă de pe vremea lui Barack Obama, spune analistul. „Venea și atunci secretarul apărării american și spunea europenilor că este timpul să vă apărați”, spune Mateiu.
„Administrația Trump a fost foarte clară. Prima dată că umbrela nucleară rămâne, asta e foarte important. A doua, „voi europeni trebuie să prioritizați apărarea convențională, voi sunteți primii”.
Și a treia idee, plătiți pentru asta, în sensul în care ridicați alocarea militară la 5% din PIB. Dar, noi ne vom retrage trupele pentru că pur și simplu nu are rost să le ținem în Europa când amenințarea este în altă parte”, spune analistul militar făcând referire la interesele SUA în zona indo-pacifică unde își va muta o parte din forțe.
De ce retrage SUA trupe din România, dar nu și din Polonia sau țările Baltice
Analistul militar spune că pe flancul estic al NATO, în Europa, s-a pus problema unde să aibă loc repoziționările și retragerile de trupe, s-a evaluat între Polonia și România.
„Aceste trupe au fost dislocate, fie că a fost Polonia, că a fost România, că a fost în țările Baltice, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, pentru descurajare. În aceste condiții, când se face retragerea, s-a considerat că în Polonia nu este cazul pentru că are frontieră cu Rusia”, spune Mateiu.
„Polonia și țările baltice au frontiere directe cu Rusia. Polonia are frontiere directe și cu Belarusul și au și exclava Kaliningrad, o mică fortăreață rusească în inima Europei. Una este când ai potențialul inimic, adversarul, la sute și sute de kilometri și alta e când e chiar lângă tine”, spune fostul ofițer de intelligence din Armata Română.
El susține că în zona sud-estică a flancului european al NATO probabilitatea ca România să fie lovită pe uscat de către Rusia este insignifiantă.
„Este foarte, foarte, foarte redusă. Rusia nu poate proiecta forță. În sensul în care nu poate trimite o brigadă, o divizie cum a încercat la Hostomel, lângă Kiev, să încerce, să zicem, la fel și la Mihail Kogălniceanu. Nu are capacitatea de a proiecta forță. Nu are capacitatea de a asigura supremația aeriană, măcar local, pentru că trebuie să ai supremație aeriană. Nu poate să asigure logistic efortul”, spune comandorul în retragere.
România, dacă are o amenințare și există această amenințare, este pe planul intern – războiul hibrid unde exploatează vulnerabilitățile politice, crede Mateiu.
Importanța Grupului de Luptă NATO din România
„Câte vreme avem NATO (în țară n.r.) retragerea asta nu afectează parteneratul strategic și nu afectează planul de apărare al României, care e făcut având accentul pe Battle Group-ul, NATO unde Franța este națiunea cadru. Și nici nu afectează componenta aeriană pentru că oricând avioanele americane de la Rammstein sau de la Aviano sunt la noi”, explică comandorul în rezervă.
El spune că prezența și operarea în România a unui grup de luptă NATO este acum esențială ca element de descurajare și că, în urma deciziei SUA de a nu mai trimite un batalion în plus prin rotație la Mihail Kogălniceanu ar putea să-i facă pe liderii români să ceară aliaților europeni creșterea prezenței în România prin ridicarea permanentă a Grupului de luptă la nivel de brigadă, adică aproape 5.000 de militari, de la cei circa 1.700 de militari câți sunt acum.
„Ideea este că o prezență mai mare NATO, încă din prima clipă a unui conflict, descurajează. În fond, asta este ideea – din primul moment agresorul va lupta cu NATO și nu cedăm niciun metru. Cred că acum conducerea noastră politico-militară va gândi și va cere ceva în cadrul alianței. În primul rând cred că vom continua să cerem ridicarea battlegroup-ului la nivel de brigadă. Adică europenii să fie aici la acel nivel mai mare, să avem și noi o brigadă pe teritoriul național”, spune analistul militar.
INTERVIURILE HotNews.ro