Ce norme pentru siguranta la foc trebuie sa respecte cluburile si cum sunt fentate. Clubul Colectiv declarase ca are 80 de locuri pe scaune, la concert au fost sute de oameni
Mai multi martori ai incendiului din clubul Colectiv din Capitala au declarat ca focul a pornit de la cateva artificii si s-a extins in cateva secunde, cuprinzand izolatia fonica de pe pereti si tavan. Mai mult, martorii au spus ca atunci cand oamenii au incercat sa iasa din club, usa era pe jumatate blocata, aceasta fiind sparta. Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, cel care a semnat autorizatia de functionare a clubului, a declarat sambata ca localul nu detinea autorizatii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) pentru ca avea o declaratie pe propria raspundere, care este cuprinsa intr-un acord de functionare. Reprezentantii ISU au declarat pentru HotNews.ro ca locatia nu avea autorizatie pentru siguranta la foc si nici nu apare in bazele de date ale institutiei. Cum s-a putut ajunge in aceasta situatie?
In declaratia pe proprie raspundere a clubului Colectiv a fost trecut, de exemplu, ca sunt 80 de locuri pe scaune, iar incinta are o suprafata de 425 mp, dintre care spatiu de servire 335 mp. Vezi document. Autorizatia de functionare a clubului a fost emisa pe 14.01.2015. Or, realitatea de vineri seara, de la concertul formatiei Goodbye to Gravity, arata ca in sala erau circa 300 de persoane. Mai mult, sub 200 de persoane, regulire de siguranta la foc sunt mult mai relaxate.
Arhitectul Gabriel Negoescu a explicat pentru HotNews.ro ca normativului P118/1999 stabileste clar distanta de evacuare din cel mai indepartat punct al salii, cat de late trebuie sa fie usile in functie de numarul de persoane care se estimeaza ca va folosi cladirea. „De exemplu, intr-o sala la parter, daca aceasta este utilizata de mai mult de 200 de persoane este nevoie de ce putin doua iesiri, nu ai voie sa folosesti finisaje combustibile si ai nevoie de desfumare automata”, a explicat Negoescu.
Arhitectul spune insa ca pentru a primi autorizatie de functionare si aviz de la ISU, multe cluburi/restuarante declara ca respectiva incapere va fi folosita de mai putin de 200 de persoane (daca se afla la parter) si 150 de persoane daca se afla la subsol, ca sa nu intre in categoria sali aglomerate si ca sa nu fie nevoiti sa respecte aceste reguli.
Negoescu spune ca procedura prin care autoritatile verificare daca o cladire respecta legislatia este una foarte complexa. „Daca este vorba de o constructie noua, beneficiarul merge la arhitect care trebuie sa cunoasca legislatia in domeniu, iar acesta face un proiect. Cu acest proiect se merge la un verificator atestat care face un scenariu de siguranta la incendiu, iar cu acesta se merge la ISU. EI sunt foarte exigenti si nu se avizeaza proiectul pana nu respecti toate regulile. Apoi la finalul lucrarilor se verifica daca cladirea respecta toate regulile. Altfel nu primesti autorizatia de functionare. Problema este ca beneficiarii declara uneori, pentru a reduce cheltuielile, ca imobilul este folosit de mult mai putine persoane, deci nu trebuie sa respecte toate regulile de mai sus”, a mai explicat Negoescu.
In cazul Clubului Colectiv, reprezentantii ISU au declarat pentru HotNews.ro ca locatia nu avea autorizatie pentru siguranta la foc si nici nu apare in bazele de date ale institutiei.
„Noi avem la dispozitie Legea 307/2006 privind apararea la incendiu, articolele 30 si 19, unde se mentioneaza ca in astfel de situatii beneficiarul constructiei trebuie sa solicite si sa primeasca aviz/autorizatie pentru siguranta la incendiu. Noi emitem avize pentru proiectele cladirilor noi si autorizatie cand se pune in functiune cladirea, aceste documente certificand ca sunt luate toate masurile de siguranta la incendiu. Aceste doua documente se emit pe baza cererii adresate de beneficiar, dupa verificari ale documentelor si la fata locului. NU toate cladirile trebuie sa obtina aceste documente. Lista celor care au nevoie de autorizatie se gaseste in HG 1739/2006 modificata prin HG 19/2014”, a declarat purtatorul de cuvant al ISU Bucuresti, Daniel Vasile, pentru HotNews.ro.
Potrivit HG 1739/2006 modificata pe 19.02.2014 lista cladirilor care trebuie autorizate/avizate din punct de vedere al sigurantei la incendiu sunt, in cazul nostru:
– cladiri civile definite conform reglementarilor tehnice specifice domeniului securitatii la incendiu ca „inalte” sau „foarte inalte”, indiferent de aria construita ori de destinatie;
-incaperi sau grupuri de incaperi, definite conform reglementarilor tehnice specifice domeniului securitatii la incendiu ca „sali aglomerate”, amplasate in cladiri independente sau in cladiri cu functiuni mixte, indiferent de aria construita, regimul de inaltime ori destinatie;
– cladiri sau spatii amenajate in cladiri cu functiuni mixte, avand destinatia de comert, productie sau depozitare, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp; Articolul a fost modificat in 2014 astfel: cladiri sau spatii amenajate in cladiri cu functiuni mixte, avand destinatia de comert, productie sau depozitare, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 400 mp;
– spatii amenajate in cladiri de locuit colective avand destinatia de comert cu aria desfasurata mai mare de 50 mp ori de productie si/sau depozitare indiferent de suprafata;
– cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de alimentatie publica, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 200 mp; etc
In declaratia pe proprie raspundere a clubului Colectiv a fost trecut, de exemplu, ca sunt 80 de locuri pe scaune, iar incinta are o suprafata de 425 mp, dintre care spatiu de servire 335 mp. Vezi document. Autorizatia de functionare a clubului a fost emisa pe 14.01.2015.
„Orice catastrofa care este legata de spatiul construit ne pune pe ganduri referitor la justetea sistemelor de asigurare a conditiilor pentru ca oamenii sa nu fie in pericol. E nevoie de legi si normative bune, de aplicarea lor corecta si mai ales de urmarirea transpunerii lor in relaitate de catre cei care utilizeaza spatiile respective. In Romania, asa cum am spus de multe ori despre mai multe aspecte ale construirii, exista legi severe dar si o toleranta foarte mare la aplicarea lor. La toate acestea se adauga incapacitatea unor institutii de control de a inspecta eficient si preventiv si nu doar de a amenda in caz de eveniment nedorit, cand e prea tarziu. Exista costuri ale controlului si preventiei pe care statul roman nu si le poate permite decat la anumite cote, evident insuficiente pentru a asigura linistea utilizatorilor. Mai e ceva: intre autorizarea construirii si autorizarea functionarii trebuie sa fie o legatura directa, iar organismele care sunt abilitate sa controleze functionarea trebuie sa verifice si legalitatea lucrarilor de construire si amenajare. Cred ca e un semnal dramatic de alarma care ne spune, cu un pret mult prea mare, ca ceea ce scrie in norme si legi trebuie sa se reflecte intocmai in realitate, dar in mod evident traim intr-o cultura a lucrarilor de constructii ilegale cu totul sau pe bucati. Lacomia pentru profit, a face bani cat de multi in conditii precare, adica fara costurile impuse de masurile complete de protectie, e ceva cunoscut. Orice spatiu este conceput pentru o anumita capacitate de persoane si anumite activitati. Daca te lacomesti sa vinzi mai multe bilete decat se poate sau daca imporvizezi amenajarile, doar o tragedie iti poate aduce aminte de responsabilitatile pe care le ai atunci cand organizezi evenimente. Poate suna prea general ce spun, dar e intentionat si sper ca toti cei care vor analiza, sper profund, aceasta situatie sa isi continue activitatea dupa elucidarea acestui caz, pentru binele general si cadrul in care multe altele se pot intampla”, spune Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.
O alta scapare legislativa este in ceea ce priveste receptia cladirilor
Potrivit Legii 180/2015 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul managementului situatiilor de urgenta si al apararii impotriva incendiilor prevede urmatoarele lucruri:
– Inceperea lucrarilor de executie la constructii si amenajari noi, de modificare a celor existente si/sau schimbarea destinatiei acestora, precum si punerea lor in functiune se fac numai dupa obtinerea avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu;
– Nerespectarea cerintelor care au stat la baza emiterii avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu, atrage sanctionarea conform legii si pierderea valabilitatii avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu.
– La receptia la terminarea lucrarilor de constructii aferente cladirilor cu sali aglomerate, inalte, foarte inalte, civile din categoria de importanta exceptionala sau deosebita, de productie si/sau depozitare cu suprafete desfasurate de peste 5.000 mp si risc mare sau foarte mare de incendiu, centrelor comerciale cu suprafata desfasurata de peste 2.500 mp, parcajelor cu mai mult de 100 locuri de parcare pentru autoturisme, cladirilor de turism avand capacitatea mai mare de 50 de locuri de cazare, spitalelor, caminelor pentru copii si batrani sau altor cladiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligati sa solicite in scris si sa includa in comisia de receptie, in calitate de membru, o persoana desemnata de inspectiile de prevenire din cadrul inspectoratelor.
La cladirile mai mici de atat si unde nu sunt sali aglomerate nu se prevede insa in comisia de receptie a cladirii sa fie o persoana de la ISU.
Ce norme trebuie sa respecte „salile aglomerate”
Principalul document care reglementeaza cum trebuie sa se asigure cladirile la foc este Normativul P 118/1999 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit acestuia, la salile aglomerate, masurile de securitate la incendiu se stabilesc in functie de capacitate, destinatie, respectiv categoria salii si nivelul de stabilitate al cladirii. Cluburile si discotecile se incadreaza in categoria cladiri cu sali aglomerate.
Potrivit, Normativului privind securitatea la incendiu a constructiilor, cladirile cu sali aglomerate trebuie sa indeplineasca mai multe criterii:
– Salile aglomerate trebuie separate de restul cladirii prin pereti A1 sau A2-s1d0 (n.r. materiale A1 si A2 sunt cele care nu ard si nu e carbonizeaza)cu rezistenta la foc de minimum EI 180 si plansee corespunzatoare nivelului de stabilitate la foc, dar nu mai putin de REI 90.
– Pentru evacuarea fumului degajat in caz de incendiu (desfumare), la partea superioara a salilor aglomerate in care are acces publicul, se prevad dispozitive de evacuare a fumului amplasate judicios, a caror suprafata va fi cel putin 1/100 din suprafata salii sau se asigura desfumarea prin sistem mecanic.
– Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie sa fie actionate automat, dar sa poata fi actionate si prin comenzi manuale, usor accesibile de la nivelul salii.
– Este obligatoriu sa se asigure cel putin doua iesiri de evacuare, distincte si judicios distribuite, pentru:
a) fiecare nivel al salilor aglomerate, precum si pentru nivelurile de loji si balcoane cu numarul de persoane mai mare decat cel corespunzator unui flux;
b) foaiere, bufete, garderobe, incaperi de servire a publicului, cu aria peste 100 m2.
– In salile aglomerate si anexele lor in care publicul are acces, plafoanele suspendate trebuie sa fie A1 sau A2-s1d0 (n.r. materiale A1 si A2 sunt cele care nu ard si nu e carbonizeaza) . Se pot utiliza si zone de plafoane suspendate executate din B-s1d0 sau C-s1d0 (n.r. materiale neinflamabile sau dificil inflamabile), daca se asigura masuri corespunzatoare de impiedicare a transmiterii incendiilor de la o portiune la alta prin, fasii incombustibile A1 sau A2-s1d0 de cel putin 1,00 m amplasate la maximum 25 m pe doua directii perpendiculare.
– In toate cazurile elemente de sustinere ale plafoanelor suspendate trebuie sa fie A1 sau A2-s1d0 (materiale A1 si A2 sunt cele care nu ard si nu e carbonizeaza) , iar spatiul dintre plafonul suspendat si planseul de rezistenta trebuie intrerupt, la maximum 25 m (pe doua directii perpendiculare), cu ecrane A1 sau A2-s1d0 (n.r. materiale A1 si A2 sunt cele care nu ard si nu e carbonizeaza) .
– Structura de rezistenta a gradenelor trebuie sa fie realizata din materiale cu clasa de reactie la foc A1 sau A2-s1d0 (n.r. materiale A1 si A2 sunt cele care nu ard si nu e carbonizeaza) iar celelalte elemente componente trebuie sa fie confectionate din materiale clasa de reactie la foc A1, A2, B si C cu emisii de fum s1 si fara picaturi d0 (materiale neinflamabile sau dificil inflamabile).
– Este interzisa amplasarea draperiilor, perdelelor, cortinelor, etc. chiar atunci cand sunt incombustibile, in asa fel incat sa poata intrerupe caile de evacuare ale salilor aglomerate. Pe caile de evacuare ale salilor aglomerate nu se admit usi false sau placari cu oglinzi.
– Usile de pe traseul evacuarii publicului din salile aglomerate trebuie sa se deschida in sensul evacuarii la simpla apasare a sistemelor de inchidere (bara de panica) si sa nu aiba proeminente care ar putea ingreuna trecerea persoanelor. La usile exterioare sau care separa alte functiuni din cladiri, se permit sisteme de zavorare fara incuiere, usor de actionat in conditiile aglomerarii persoanelor in fata lor.
– instalatii de semnalizare a incendiilor se prevad in mod obligatoriu la salile aglomerate