Ce nu vom ști prea curând în România despre COVID-19? Beatrice Mahler: În acest moment nu putem avea o estimare, nu permite codificarea

​Sindromul long COVID și sechelele post COVID reprezintă una dintre marile provocări ale medicinei în anii care vor urma după pandemie. Dacă sindromul long COVID – simptomatologia care se menține o perioadă după vindecarea efectivă de infecția cu SARS-CoV2 – a fost mai frecvent după valul Delta, iar acum „acest val de pacienți începe să se subțieze”, nu același lucru se poate spune despre sechelele post COVID.

Acestea pot merge de la afectare autoimună și boli ale tiroidei până la astm, diabet, tromboze, tromboembolism pulmonar, probleme neurologice sau pierderea părului, declară, într-un interviu acordat HotNews.ro, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București. Ce este și mai bizar este faptul că sechelele post COVID pot avea forme grave la pacienți care nu au trecut printr-o formă gravă de COVID-19.

În România nu putem ști însă cu exactitate amploarea fenomenului reprezentat de sindroamele post COVID, explică Beatrice Mahler în interviul acordat HotNews.ro. Motivul: codificarea care este în acest moment valabilă pentru fișele de observație din România nu permite codificarea sindromului post COVID.

Vezi un INTERVIU VIDEO cu dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta:

Diferența dintre sindromul long COVID și sechelele post COVID

Sindromul long COVID și sechelele (sindroamele post COVID) sunt două lucruri diferite, explică Beatrice Mahler: „Sunt două categorii de pacienți, aș putea spune: cei care rămân cu simptomatologie evidentă după trecerea prin COVID – și, din fericire, acel val de pacienți se cam subțiază, pentru că simptomatologia din această perioadă este o simptomatologie predominant de căii respiratorii superioare și putem spune că impactul cel mai mare al acestui tip de afectare a fost după valul Delta, afectarea pulmonară fiind atunci extrem de evidentă, simptomatologia, la fel, supărătoare după trecere prin COVID și simptomele remanente au durat o perioadă mai lungă de timp.”

Managerul celui mai important spital de boli pulmonare din România explică și ce înseamnă cealaltă categorie – pacienți cu sechele post COVID: „Lucrurile se schimbă în acest moment, dar această schimbare încă n-aș putea spune că intră într-o categorie foarte clar definită. Ce știm în acest moment este că avem pacientul post COVID care rămâne cu sechele post COVID și simptomatologie secundară sechelelor – vindecării cu defect a plămânului sau a altor zone care au fost afectate, dar avem și o formă de afectare autoimună, sau o boală autoimună, sau un mecanism antoimun care se declanșază în urma trecerii prin COVID.”

Sindromul post COVID: aproape orice organ din corp poate fi afectat pe termen lung

Beatrice Mahler spune că a aflat, de la colegii săi endocrinologi, că multe tiroidite autoimune se decompensează după trecerea prin COVID. „De asemenea, colegii care lucrează în diabet ne spun de diabetul zaharat de tip 1 care a crescut ca incidență după perioada COVID. Iar eu pot să spun că avem pacienți care aveau un teren alergic anterior sau o parte dintre ei, dar care acum dezvoltă simptomatologie care se suprapune extrem de frecvent pe simptomatologia specifică astmului: tuse intensă, tur nocturnă, treziri dimineața devreme, la ora 3-4, cu senzație de lipsă de aer, pacienți care răspund ulterior foarte bine la tratamentul specific astmului bronșic, tot o componentă autoimună”, spune managerul Institutului Marius Nasta.

„Cred că va trebui să fim foarte atenți la acest tip de patologie nouă post-COVID pe care trebuie să o luăm în calcul pentru că tot în această zonă de boli autoimune sau de declanșare a unor afecțiuni pentru care putea să existe o sensibilitate către dezvoltarea lor, dar a fost grăbită de trecerea prin COVID”, adaugă medicul.

O altă patologie post COVID întâlnită, dar despre care s-a vorbit mai mult în primele valuri ale pandemiei, a fost cea legată de tromboze: „Am vorbit în ultimii ani de tromboze, tromboze post vaccin, tromboze post COVID cu tromboembolisme pulmonare surprinzătoare, am spune, pentru că nu am mai avut astfel de afecțiuni în număr atât de mare.”

Ce se observă în acest moment – și sunt studii, este adevărat că pe loturi mici de pacienți – spune Beatrice Mahler, este că există anumite persoane care dezvoltă microtromboze în vasele pulmonare, microtromboze care afectează funcția respiratorie: „Uneori au expresie clinică evidentă, adică pacienții pot să facă chiar tromboembolism pulmonar cu infarct, dar de regulă mici, însă modifică complet starea de sănătate, crește foarte mult gradul de dispnee, scade foarte mult toleranța la efort.”

„Practic, sunt patologii variate induse de trecerea prin boala COVID”, spune medicul.

„Până la trecerea prin COVID, prin valul Delta, am fost foarte bine. Din februarie, după ce am trecut prin COVID, nu mai sunt eu”

Beatrice Mahler are un pacient pe care l-a internat cu o zi înainte de a sta de vorbă cu ea, pentru acest interviu. Acesta i-a mărturisit că „Până la trecerea prin COVID, prin valul Delta, am fost foarte bine. Din februarie, după ce am trecut prin COVID, nu mai sunt eu.”

Medicul subliniază că „vorbim despre un pacient cu teren alergic, un pacient cu fenomene alergice, dar care a dezvoltat, în această perioadă, două tromboembolisme pulmonare. Sigur, trebuie evaluat, dar modificarea stării generale este în strânsă legătură prezentată de pacient cu momentul trecerii prin boala COVID. Și nu printr-o formă extrem de severă. Manifestările pe care le are însă ulterior sunt cele de mecanism autoimun care induce o simptomatologie extrem de neplăcută.”

Unde mergi pentru evaluarea post COVID – la medicul de familie sau la spital?

Am întrebat-o pe Beatrice Mahler unde ar trebui să meargă un pacient vindecat de infecția SARS-CoV2 pentru evaluarea periodică post COVID, având în vedere faptul că mulți dintre acești pacienți rămân cu simptome sau sechele pe termen lung, dar nu știu unde să se adreseze.

Beatrice Mahler spune că normal ar fi ca medicul de familie să fie primul care evaluează pacientul și să îl direcționeze către medicul care îl poate ajuta cel mai mult: „Dacă urmăm firul logic al lucrurilor, adresarea ar trebui să se facă la medicul de familie – pentru că vorbim despre sindroame post COVID nu doar din sfera respiratorie. Afectarea poate fi endocrină, cardiacă, pulmonară, neurologică, dermatologică, vorbim despre pacienți care și-au pierdut podoaba capilară după trecerea prin COVID-19, și atunci trebuie să faci ceva.”

Dacă acest lucru nu este posibil din varii motive – fie oamenii nu pot ajunge la medicul de familie, fie au abonamente la clinici private prin care pot să acceseze direct medicul specialist – simptomatologia este cea care direcționează nevoia de consult, explică Beatrice Mahler.

„Dacă obosești, de exemplu, la efort și tușești și simți că nu ai suficient aer, este bine să mergi la un medic pneumolog. Dar, în aceeași măsură, poate trebuie să te gândești că și un cardiolog ar avea ce să spună, mai ales dacă pacientul se știe cu o afecțiune cronică care obligatoriu după trecerea prin COVID trebuie reevaluată. De foarte multe ori, la afecțiunile cronice este necesară o ajustare a dozei terapeutice, cel puțin pentru o perioadă de timp de la trecerea prin COVID”, spune medicul.

„Dacă vorbim despre persoane care au simptomatologie neurologică, aici lucrurile sunt, poate, puțin mai simplu de identificat. Pentru că persoanele respective au parestezii – amorțeli de mâini și picioare, au amețeli, au senzația că nu mai țin minte la fel de bine tot ceea ce au de făcut sau tot programul zilei următoare, parcă mintea le funcționează puțin mai încet – sunt tulburări de memorie care pot să fie în acest context, de afectare pot virală”, adaugă medicul.

În ceea ce privește afectarea respiratorie, Beatrice Mahler atrage atenția că, după trecerea prin COVID-19, unele persoane sunt mult mai sensibile și contactează mult mai ușor infecții respiratorii cu germeni uzuali: fac pneumonii bacteriene, fac infecții cu Klebsiella. „Sunt germeni care răspund la tratamentul la antibiotic, dar parcă aceste pneumonii sunt mai frecvente și, de regulă, un pacient de acest fel este o persoană care a trecut prin COVID și, mai mult decât atât, cei pe care i-am avut eu în cabinet au fost nevaccinați.”

Ce este important pentru acești pacienți? „Aș spune că, pentru foarte mulți oameni, trecerea prin COVID-19 este un moment de reordonare a stilului de viață. Pentru că ajungi într-un moment în care face o infecție virală puternică, destul de puternică pentru mulți dintre oameni, care care impune un repaos la pat, care impune o alimentație, atât cât permite organismul, cu hidratare foarte bună și cu aport de vitamine, iar după trecerea prin COVID este extrem de utilă recuperare, recuperarea funcțională a organismului, de la recuperare respiratorie la recuperare cardiovasculară. Iar recuperare înseamnă stil de viață: înseamnă decât ori mânânci pe zi, cât mănânci pe zi, ce mănânci, cât dormi, la ce oră te culci, la ce oră te trezești, ce program de exerciții faci în fiecare zi? Pentru că toate astea duc la o sănătate a corpului și, mai mult decât atât, cresc răspunsul imun al organismului la alte infecții.”

Care este procentul de pacienți afectați pe termen lung? Nu vom ști prea curând

Care este însă amploarea acestui fenomen – de simptome long COVID și mai ales de sechele post COVID – și care este procentul pacienților afectați pe termen lung?

În acest moment nu putem avea o asemenea estimare, explică Beatrice Mahler: „Din păcate, codificarea care este în acest moment valabilă pentru fișele de observație din România nu permite codificarea sindromului post COVID. Putem codifica boala, pentru că a fost făcută această ajustare a sistemului de codificare internațional al maladiilor, dar nu și sindromul post COVID. Și atunci, la un pacient care trece prin COVID, eu în anamneză aduc ca informație post COVIDUL, dar nu pot să îl cuantific în cadrul diagnosticului. Iar statistic, este imposibil să evaluez, dintre pacienții care au fost anul acesta la Marius Nasta, câți dintre ei au trecut prin infecție SARS-CoV2 și câți nu.”

Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că „o asemenea evaluare ar fi extrem de utilă și ar aduce informații privind amploarea impactului pe care această boală îl are pe termen lung asupra organismului”, spune Beatrice Mahler.

„Sigur, sunt studii pe care pe care le facem. Sunt teze doctorat care au început să se facă pe această temă, dar centralizat, lucruri care se fac în toată țara și ar fi extrem de simplu de făcut pe un cod de diagnostic atașat celorlalte diagnostice pe care le are pacientul ar putea să creeze o imagine cât mai aproape de realitatea ceea ce înseamnă sindromul post COVID”, încheie medicul.