Ce pensie va încasa judecătoarea „Mă sună Lia”. În vârstă de 51 de ani, Ionela Tudor va primi mai mulți bani ca pensionară decât avea la Curtea de Apel. Motivul e explicat chiar de CSM

Ionela Tudor, fosta vicepreședintă a Curții de Apel București, s-a pensionat începând cu 10 februarie. Judecătoarea va încasa o pensie mai mare decât ultimul salariul net și asta pentru că va beneficia de fosta lege care prevedea că pensia de serviciu reprezintă 80% din salariul brut şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Judecătoarea Tudor a obținut decizia de pensionare încă din anul 2023, anterior intrării în vigoare a modificărilor care limitau ca pensia să nu fie mai mare decât ultimul salariu net încasat, potrivit hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost aprobată pensionarea.

Judecătoarea Ionela Tudor a obținut decizia de pensionare de la Casa de Pensii Ialomița, județ unde își are domiciliul, încă din 7 februarie 2023, pe când avea 48 de ani, arată documentele CSM publicate la începutul săptămânii. După obținerea deciziei de pensionare și-a continuat activitatea de judecător, optând pentru salariu. Practica este una des întâlnită în rândul magistraților, a explicat, pentru HotNews, un director din subordinea Casei Naționale de Pensii.

„În momentul în care îndeplinește condițiile legale, magistratul înaintează o solicitare casei de pensii de care aparține și solicită decizia de pensionare. Este o metodă prin care, practic,  își securizează pensia de serviciu. Se asigură că în cazul în care legea va suferi modificări, ei nu pierd beneficiile pensiei de serviciu aflate în vigoare la momentul respectiv”, a explicat directorul. 

Derogarea pentru pensie de 80% din salariu brut fără nicio limitare

În februarie 2023, când judecătoarea Ionela Tudor a obținut decizia de pensionare, Legea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prevedea că magistrații care au 25 de ani vechime se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Legea a fost modificată, iar din 1 ianuarie 2024 -când a intrat în vigoare- a fost introdusă o limitare, în sensul că pensia reprezintă 80% din veniturile brute ale ultimei luni, dar nu mai mult decât ultimul salariu net încasat .Legea prevede însă o derogare, stipulând că „persoanelor cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi”.

Explicațiile CSM

Pentru că a obținut decizia de pensionare, anterior datei de 1 ianuarie 2024, judecătoarei Tudor i s-a aplicat legea aflată în vigoare în 2023, explică CSM în hotărârea prin care i-a fost aprobată pensionarea. 

”Se constată că doamna judecător Tudor lonela are vârsta de 51 de ani, 2 luni şi 12 zile, precum şi o vechime în magistratură de 28 de ani şi 29 de zile, din care 6 ani, 5 luni şi 1 zi în profesia de avocat şi 21 de ani, 7 luni şi 28 de zile în funcţia de judecător, calculate la data întocmirii referatului direcţiei de resort. De asemenea, se reţine că doamnei judecător Tudor lonela i-a fost emisă decizia de pensionare la data de 07.02.2023, fiindu-i astfel aplicabile dispoziţiile derogatorii prezentate anterior”, a reținut CSM în hotărârea de pensionare judecătoarei Ionela Tudor. 

Astfel, judecătoarea Ionela Tudor va beneficia de o pensie mai mare decât salariul net încasat ca vicepreședinte al CAB.

O pensie de 30.000 de lei

Potrivit datelor publicate de Curte, în septembrie 2025, salariul brut al celor două vicepreședinte ale instanței au fost în cuantum de 37.847 lei, respectiv 36.391 de lei. De trei sporuri au beneficiat cele două vicepreședinte ale instanței: 300 de lei pentru condiții grele de muncă, 6.978 respectiv 6.698 pentru suprasolicitare neorupsihică și 1.456 lei, respectiv 1.400 de lei pentru păstrarea confidențialității.

Salariile angajaților CAB sunt publicate de două ori pe an, așa cum prevăd normele în vigoare, fiind indicate funcțiile, indemnizațiile de încadrare și sporurile încasate.

Un calcul simplu, raportat la salariile indicate de CAB și prevederile privind pensionarea, reținute de CSM în cazul judecătoarei Ionela Tudor arată că fosta vicepreședintă a Curții de Apel București va încasa o pensie lunară de aproximativ 30.000 de lei, adică 6.000 euro, lunar.

Momentul „M-a sunat Lia”

Ionela Tudor a ajuns judecător la Curtea de Apel București în 2021, iar din 2025 a ocupat una dintre cele două funcții ce vicepreședinte. Anterior, a fost judecător la Tribunalul București (2017-2021), Tribunalul Ialomița (2009-2017), Tribunalul Călăraș (2008-2009), Judecătoria Slobozia (2007-2008) și Judecătoria Fetești (2004-2007), potrivit CV-ului publicat pe Juridice.ro.

Momentul memorabil care a avut-o în centrul atenției pe judecătoarea Ionela Tudor a avut loc pe 11 decembrie, când Curtea de Apel București a organizat o conferință extraordinară de presă, convocată după apariția documentarului Recorder „Justiţie capturată”. Evenimentul a fost o premieră pentru instituție și s-a desfășurat într-o sală de judecată.

Conferința a debutat cu declarațiile unei judecătoare de la Secția I penală a Curții de Apel București. Raluca Moroșanu, magistrat cu 26 de ani de experiență. Ea a spus că a venit pentru a-și susține colegul, Laurențiu Beșu, și pentru a confirma veridicitatea afirmațiilor acestuia din documentarul Recorder. „Conducerea nu ne ajută de niciun fel, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem, o parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine”, a spus judecătoarea.

Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a spus că sistemul judiciar este supus unei campanii de „linșaj mediatic” și „demonizare”, prin contestarea întregii structuri de organizare, ridiculizarea conducerii și promovarea unor mesaje manipulate, uneori sub aparenta reprezentare profesională a unor persoane cu „eșec profesional-personal”.

În timpul conferinţei, vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, a fost surprinsă în timp ce îi spunea președintei instanței, Liana Arsenie: „M-a sunat Lia. Mă duc să vorbesc”. Judecătoarea Tudor a plecat, apoi a revenit lângă președinta Curții de Apel și i-a şoptit ce să răspundă. Momentul a fost semnalat de jurnaliștii Recorder.

Conferința s-a încheiat brusc, după ce președinta instanței a fost confruntată cu întrebări critice din partea jurnaliștilor. Deși aceștia stabiliseră prin tragere la sorți ordinea adresării întrebărilor, nu toți au apucat să le adreseze. Arsenie a declarat că și-a spus punctul de vedere și a părăsit sala, însoțită de magistrații care se aflau în spatele ei.