Ce pot mânca copiii de Paște și ce ar trebui să evite în totalitate 

Paștele este un prilej de bucurie, reuniune de familie și, desigur, multe bunătăți și răsfăț pentru copii, în mod special. Sărbătoarea aduce tradiții culinare pe mese, de la ouă vopsite în toate culorile, drob de miel, până la ouă de ciocolată, pască, cozonaci și multe alte deserturi delicioase. Dar, cum putem gestiona corect alimentația celor mici în această perioadă, astfel încât să păstrăm un echilibru sănătos și să prevenim riscurile asociate alergiilor alimentare?

Dulciurile de Paște – moderație, nu interdicție

Nu este nevoie să interzicem complet ouăle de ciocolată sau alte dulciuri specifice. Dimpotrivă, este important ca aceste alimente să fie tratate ca parte normală a unei mese, nu ca recompense sau delicii „magice”. Astfel, copilul învață că ciocolata este la fel de „normală” ca și pastele sau pepenele, reducând tentația excesivă sau obsesia pentru alimente „interzise”​.

O strategie practică este includerea ciocolatei alături de o gustare echilibrată sau într-o masă. De exemplu, ouăle de ciocolată pot apărea lângă un sandviș sau fructe, pe aceeași farfurie, pentru a transmite ideea unui echilibru alimentar sănătos​.

Alergiile alimentare – la ce să fim atenți

Pentru unii copii, sărbătorile vin cu riscuri serioase. Laptele, ouăle, arahidele sau nucile – ingrediente comune în deserturile de Paște – sunt printre cei mai frecvenți alergeni​. Reacțiile pot varia de la ușoare (mâncărimi, lăcrimare) până la severe, inclusiv anafilaxie.

De aceea, atât copiii, cât mai ales părinții trebuie să fie atenți la mâncărurile cu care sunt îmbiați cei mici, atunci când merg în vizită la rude sau prieteni de sărbători, dacă copiii suferă de alergii alimentare. A citi etichetele de pe toate produsele alimentare pe care le cumpără părinții trebuie să devină un obicei împâmântenit, mai ales că pot fi descoperite anumite ingrediente surpriză.

Desigur, ar putea fi frustrant pentru copiii alergici să nu consume anumite preparate, mai ales când se află într-o comunitate: grădiniță, școală, afterschool. De aceea, pentru a preveni excluderea acestor copii, educatorii și părinții pot organiza activități non-alimentare: vânătoare de ouă de jucărie, meșteșuguri, jocuri sau povestiri tematice​. În plus, părinții copiilor cu alergii pot contribui pregătind delicii sigure pentru toți copiii, astfel încât nimeni să nu se simtă „diferit”​.

Prevalența alergiilor alimentare este în creștere la nivel global, în special în rândul țărilor bogate, occidentalizate. Alergiile alimentare și internările asociate spitalelor în rândul copiilor australieni au crescut semnificativ începând cu anii 1990. Aproximativ 11% dintre copiii de un an și 4% dintre preșcolari au o alergie alimentară diagnosticată. Un studiu din ACT a arătat că unul din 30 de copii care încep școala a avut o alergie severă la nuci, arată datele din Australia. În America, alergiile alimentare afectează aproximativ 4-6% dintre copiii şi 4% dintre adulţii (conform CDCP – Centers for Disease Control and Prevention din SUA). La nivel european sunt înregistrate peste 17 milioane de cazuri (conform EAACI – European Academy of Allergy and Clinical Immunology), numărul acestora dublându-se în ultimii 10 ani. 

Atenție la sănătatea emoțională!

Sărbătorile nu sunt doar despre mâncare. Ele dezvoltă relații, empatie și apartenență. Excluderea unui copil de la activități pentru că „nu are voie să mănânce” afectează negativ stima de sine și participarea socială. În schimb, includerea lui în activități sigure și adaptate îl ajută să se simtă valorizat și acceptat​. Copiii care au probleme cu greutatea trebuie ponderați în privința consumului alimentar, având în vedere că de sărbători adesea se fac excese culinare.

Numărul de copii supraponderali sau obezi, atât în România, cât și în lume, este în continuă creștere. Atlasul Mondial al Obezității 2024 a dezvăluit că obezitatea infantilă este în creștere peste tot în lume. Un sfert dintre copiii români suferă de obezitate, iar predicțiile nu sunt deloc bune. În lipsa unor măsuri eficiente, în următorii cinci ani, jumătate de milion de copii români cu vârste între 5 și 19 ani ar putea fi afectați de această boală. Mesele copioase, bogate în calorii, așa cum sunt și cele festive de Paște influențează greutatea corporală a celor mici, așa că părinții trebuie să fie atenți la combinațiile culinare. Cu legume proaspete sau gătite la cuptor nu veți da greș. Profitați din plin de legumele de sezon: salată verde, ridichi, ceapă verde, usturoi verde și verdețuri.

Ce pot mânca copiii de Paște 

Cuvântul cheie este moderație în toate. În cazul copiilor mici bucatele tradiționale de Paște pot suferi ușoare adaptări.

Ouă fierte
✔️ Sunt sursă bună de proteine. În cazul copiilor mici, asigură-te că sunt bine fierte și tăiate în bucăți potrivite vârstei, pentru a evita riscul de înec.

Carne de miel
✔️ Este în regulă în cantități mici, dacă este bine gătită (fără sânge) și nu prea grasă. Poate fi înlocuită cu carne de pui sau curcan, dacă cei mici o tolerează mai bine.

 Drob
✔️ Poate fi oferit doar dacă știi sigur ingredientele (atenție la condimente, ceapă crudă, ficat). Poți prepara o variantă mai „light”, cu legume, carne slabă și fără prăjeli sau poți folosi curcan în loc de miel.

Salată de boeuf (fără maioneză)
✔️ Versiunea fără maioneză sau cu iaurt este o alternativă mai ușoară pentru sistemul digestiv al copiilor.

Cozonac și pască
✔️ Permise în porții mici. Atenție la umpluturi: nucile, stafidele, zahărul și cacaoa pot fi iritante sau greu de digerat. Evită dacă au mult alcool (rom, esențe).

Ce e bine să evite și copiii și părinții:

Carnea grasă sau prăjită (ex. miel foarte gras, cârnați, fripturi grele)
Greu de digerat pentru stomacul copiilor, mai ales sub 5 ani.

Maioneza în exces (din salate, ouă umplute etc.)
Este grea și poate provoca probleme digestive. Mai bine înlocuită cu iaurt natural.

Băuturile acidulate și sucurile din comerț
Prea mult zahăr și aditivi – mai bine bea apă, compot sau smoothie-uri naturale.

Deserturile cu mult zahăr, frișcă sau creme grele
Pot duce la agitație, dureri de burtă sau chiar greață. Mai bine optează pentru fructe proaspete sau o felie mică de cozonac simplu.

Ouăle crude sau preparate din ele (ex. creme)
Risc de toxiinfecții alimentare. Evită deserturile cu ou crud (ex. tiramisu, mousse-uri).

Alternative sănătoase și activități distractive

Oferă porții mici și dese, nu toate la o singură masă.

Hidratează copilul – mai ales dacă mănâncă alimente sărate.

Implică-l în decorarea mesei sau alegerea ouălor – se va bucura și va mânca cu plăcere

În locul coșurilor pline doar cu dulciuri, pot fi oferite și:

• autocolante, jucării mici, creioane colorate;
• ouă decorative din ceramică, plastic sau lemn pentru pictat;
• activități creative: concursuri de colorat sau vopsit ouă​.

Urmărește semnele de disconfort: balonare, dureri de burtă, agitație și contactați medicul pediatru/de familie, dacă copilul acuză probleme de sănătate.

Nu trebuie să stați toată ziua la masă, jucați-vă cu cei mici, ieșiți la plimbare, astfel veți favoriza digestia.

Paștele trebuie să fie o perioadă de bucurie, fără stres legat de exces sau restricții drastice.