Ce rol primește SRI în combaterea corupției după ce Nicușor Dan a introdus lupta anticorupție în Strategia națională de apărare
Serviciile de informații trebuie să se implice în colectarea datelor privind posibile fapte de corupție, dar fără să intervină în cercetarea penală sau în procesul de justiție, scrie în documentul prezentat de Administrația Prezidențială.
Corupția este trecută în „Strategia națională de apărare” (DOCUMENT) la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru România.
Limitarea corupției, „obiectiv național de securitate”
„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, precizează documentul.
Prin urmare, strategia stipulează că „un obiectiv național de securitate” pentru România este „limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații”.
Documentul introduce trei direcții pentru „limitarea drastică a corupției”:
- abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor;
- implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție;
- corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale.
Fenomenul corupției este descris în document drept o problemă care „subrezește statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, și diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni”.
Limitele pe care CCR le-a impus SRI
Implicarea serviciilor secrete în actul de justiție a fost limitată printr-o serie de decizii pe care Curtea Constituțională le-a luat în ultimul deceniu.
În martie 2016, CCR a stabilit că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală, potrivit Europa Liberă.
În 2018 a venit o altă decizie CCR care a stabilit că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse din dosarele penale.
În martie 2019, Curtea Constituțională a analizat protocoalele de colaborare încheiate de parchete cu SRI în perioada 2009 – 2016. Judecătorii au dispus atunci că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Printr-o altă decizie din 2020, CCR spunea că interceptările sunt constituționale cu condiția să ofere garanții în ce privește drepturile omului.
INTERVIURILE HotNews.ro