Ce se întâmplă în Siria? Noul asalt al rebelilor asupra orașului cheie Alep provoacă îngrijorări la Damasc, Moscova și Teheran. Ce știm până acum despre ofensivă și răspunsul lui Bashar al-Assad

Forțele rebele siriene au lansat o ofensivă majoră asupra orașului Alep, odinioară un centru comercial înfloritor al Siriei, marcând prima provocare serioasă la adresa regimului președintelui Bashar al-Assad din ultimii ani și riscând să destabilizeze și mai mult un Orient Mijlociu deja fragil, arată NDTV.

Alepul, situat la aproximativ 350 km nord de capitala Damasc, a fost un câmp de luptă crucial în războiul civil sirian. Înainte de conflict, Alepul era unul dintre cele mai mari orașe din Siria, cu o populație de aproximativ 2,3 milioane de locuitori.

În 2012, forțele rebele au preluat controlul asupra jumătății estice a orașului, transformând-o într-un bastion al rebeliunii împotriva președintelui Assad. Totuși, echilibrul de putere s-a schimbat în 2016, când forțele guvernamentale siriene, sprijinite de o campanie aeriană brutală desfășurată de Rusia, au recucerit orașul.

Asediul Alepului a devenit un simbol al brutalității regimului lui Assad sprijinit de Rusia: bombardamente nediscriminatorii, tactici de înfometare și strămutări masive ale populației. Recucerirea Alepului de către Assad a consolidat controlul acestuia asupra unor teritorii strategice, sprijinit de aliații săi, Moscova și Teheranul.

Ofensiva rebelilor a vizat zonele din jurul Alepului și a ajuns către periferia acestuia, unde rebelii au reușit să pătrundă vineri. Ei au revendicat însă preluarea controlului asupra orașului.

• UPDATE: Armata siriană a confirmat sâmbătă după-amiaza că a pierdut controlul asupra orașului Alep, afirmând însă că este vorba doar de o „retragere temporară” a forțelor sale.

Cine a condus atacul asupra Alepului?

Forța principală care a desfășurat atacul asupra orașului este Hayat Tahrir al-Sham (HTS), un grup care a fost anterior afiliat al-Qaida, dar care a încercat să se reinventeze de-a lungul anilor, susținând că acum se concentrează pe guvernare și strategie militară în teritoriile controlate de opoziție.

Deși atât Statele Unite, cât și Națiunile Unite, continuă să clasifice HTS drept organizație teroristă, liderul său, Abu Mohammed al-Golani, a încercat să distanțeze gruparea de originile sale extremiste.

Transformările HTS includ inițiative de promovare a guvernării civile în zonele pe care le controlează și încercări limitate de a ajunge la minoritățile religioase. Cu toate acestea, gruparea rămâne controversată, fiind acuzată că adăpostește elemente extremiste și că tolerează activități militante în teritoriile sale.

HTS este sprijinită de mai multe facțiuni susținute de Turcia, care operează sub umbrela Armatei Naționale Siriene. Aceste grupuri au avut o relație complicată, adesea luptând între ele, în ciuda obiectivului comun de a-l înlătura pe Assad de la putere.

Care e obiectivul ofensivei rebelilor din Siria?

Într-o declarație video care anunța campania militară, colonelul Hassan Abdulghany al forțelor rebele a descris operațiunea ca fiind o „necesitate defensivă”.

„Pentru a respinge focul asupra poporului nostru, această operațiune nu este o alegere. Este o obligație de a apăra poporul și pământul nostru”, a declarat acesta, citat de The New York Times. „A devenit clar pentru toată lumea că milițiile regimului și aliații lor, inclusiv mercenarii iranieni, au declarat un război deschis împotriva poporului sirian”, a mai spus el.

Trecând peste declarațiile de natură propagandistică, obiectivele imediate ale rebelilor includ oprirea atacurilor aeriene asupra zonelor civile, recucerirea teritoriilor pierdute și întreruperea rutelor de aprovizionare critice ale forțelor guvernamentale.

Până acum, progresul lor a fost rapid, capturând mai multe sate, intersecții strategice de autostrăzi și baze militare din provincia Alep.

Cum a răspuns până acum armata lui Bashar al-Assad?

În pofida avansului rapid al rebelilor, mass-media de stat siriană a raportat o rezistență acerbă din partea forțelor guvernamentale, susținând că acestea au provocat pierderi grele insurgenților. Armata siriană, sprijinită de forțele aeriene rusești rămase în țară, a lansat atacuri aeriene intense asupra zonelor controlate de opoziție, inclusiv asupra orașelor Idlib și Atareb. Numărul victimelor civile a crescut, iar grupuri de salvare precum Căștile Albe au raportat zeci de decese.

Iranul, un aliat-cheie al lui Assad, a suferit de asemenea pierderi în cadrul ofensivei declanșate de rebeli. Printre victime se numără și un comandant de rang înalt al Gărzilor Revoluționare ale Iranului.

Familia Assad, care aparține unei ramuri șiite minoritare, s-a bazat mult timp pe alianța cu Iranul pentru a rămâne la putere. Această alianță s-a dovedit a fi deosebit de benefică din 2011, când președintele Assad s-a confruntat pentru prima dată cu o revoltă împotriva guvernului său.

După ce Siria a fost aruncată în haos în 2011, Iranul a fost acuzat că a furnizat aproximativ 80.000 de luptători pentru a sprijini armata lui Assad, în timp ce Rusia a oferit sprijin aerian și mercenari.

Noi lupte într-un Orient Mijlociu deja în fierbere

Ofensiva rebelă are loc într-un moment în care Iranul și aliații săi, inclusiv Hamas și Hezbollah, sunt implicați în alte conflicte. Campania militară a Israelului împotriva Hezbollah în Liban și a Hamas în Gaza a pus sub presiuni majore resursele lor. E puțin probabil ca acestea să poată oferi sprijin substanțial, chiar dacă Israelul și Hezbollah au anunțat un armistițiu săptămâna aceasta.

În același timp, concentrarea Rusiei asupra războiului din Ucraina limitează capacitatea acesteia de a oferi sprijin suplimentar important în Siria.

Turcia, un actor-cheie în Siria, sprijină unele dintre facțiunile rebele implicate în ofensivă. Israelul își continuă atacurile aeriene asupra țintelor iraniene din Siria, încercând să perturbe transporturile de arme către aliații săi „proxy”. Aceste dinamici creează un amestec volatil de conflicte suprapuse.

Deși regimul lui Assad controlează aproximativ 70% din teritoriul sirian, acest control depinde în mare măsură de sprijinul aliaților externi precum Rusia și Iranul.

Ofensiva de acum riscă de asemenea să reaprindă conflicte mai ample în Siria. Gruparea Statul Islamic, deși în mare parte înfrântă, încă operează în regiune prin celule latente. O slăbire a controlului guvernamental ar putea crea oportunități pentru aceste grupuri teroriste să se reorganizeze și să-și extindă activitățile.

Reînnoirea luptelor are consecințe devastatoare pentru civilii sirieni, în special în zonele controlate de opoziție. Comitetul Internațional de Salvare estimează că aproape 7.000 de familii au fost recent strămutate.

Nord-vestul Siriei găzduiește aproximativ 4 milioane de persoane, majoritatea fiind deja strămutate de mai multe ori pe parcursul războiului civil. Multe dintre acestea trăiesc în tabere de refugiați supraaglomerate, cu acces limitat la alimente, apă și îngrijiri medicale. Reaprinderea conflictului amenință să înrăutățească aceste condiții și să declanșeze un nou val de strămutări în masă.