Cei 13 croitori ai sanatatii romanilor si noul pachet de baza

Este deja o legenda: toata lumea a auzit de el, dar nimeni nu l-a vazut sau atins vreodata. Despre urgenta de a defini un pachet de servicii medicale de baza au vorbit ministri de sub toate stapanirile politice. Urgenta s-a transformat in cinci ani, timp in care mai multe conduceri ale Ministerului Sanatatii s-au chinuit sa finalizeze acest proiect fara de care nu poate incepe reconstructia sistemului nostru sanitar.

In cei cinci ani de amanari, multe spitale publice romanesti au intrat intr-un faliment de facto.

Aflat inca pe valul popularitatii, guvernul Ponta poate finaliza acest proiect la care lucreaza in prezent un grup format atat din experti, cat si din oameni cu legaturi politice sau interese de afaceri. Ei sunt cei care croiesc viitorul sanatatii noastre.

In teorie, statul roman este extrem de generos: oferă tuturor cetatenilor un numar foarte mare de servicii medicale si medicamente. In realitate, statul nu are suficienti bani pentru a acoperi costul a ceea ce promite pe hartie. Diferenta este compensata prin spagile (bani negri) platite de pacienti in spitale sau prin nenumaratele situatii in care pacientii (tot ei) cumpara pe banii lor medicamentele pe care statul ar trebui sa le asigure in schimbul contributiei de sanatate.

Acordul dintre realitate si teorie poate fi realizat doar daca statul va admite ca pentru o suma X de bani poate oferi doar un numar Z limitat de servicii medicale. Restul tratamentelor, care nu pot fi acoperite de catre stat din taxe, vor fi platite de pacienti fie direct (bani albi), fie prin intermediul asigurarilor medicale private deductibile.

Doar astfel ar putea disparea obiceiul umilitor al spagii, laolalta cu crizele de medicamente sau fenomenul capusarii spitalelor de stat de catre anumite clinici private. Dar pentru asta este nevoie ca statul sa stabileasca cati bani este dispus sa investeasca in sanatate, cat costa exact serviciile medicale pe care le poate acoperi si care sunt tratamentele pe care nu se poate angaja sa le sustina financiar. Cu alte cuvinte, sa defineasca pachetul de baza.

Inca din 2008 autoritatile romane incearca sa faca asta si organizatiile internationale au solicitat de multe ori acelasi lucru. De ce s-a intarziat atat de mult? Pentru ca desi “toata lumea stia [ca avem nevoie] de acest pachet de servicii de baza”, spunea un fost inalt oficial din Sanatate, “nu au avut pana acum curaj sa-l implementeze pentru ca aduce niste costuri politice. Trebuie sa ai curaj sa recunosti ca statul nu are destule resurse”.

Guvernul Ponta beneficiaza inca de acel sprijin popular fara de care niciun guvern nu poate implementa reforme importante. La Ministerul Sanatatii s-a constituit un grup de lucru a carui sarcina este definirea acestui pachet de baza. Coordonatorul acestui grup de lucru este Adrian Pana.

• dr. Adrian Pana  – secretar de stat in Ministerul Sanatatii

A intrat in Ministerul Sanatatii in functia de consilier al ministrului Eugen Nicolaescu, in primul mandat al acestuia, fiind numit apoi director al Directiei de Politici, Strategii si Managementul Calitatii in Sanatate. A fost expert in sanatate publica in grupul parlamentar al PNL. In perioada 2006-2007 a lucrat in cadrul IBF International Consulting pe proiectul de implementare a cardului european de sanatate in Romania. Intre 1999 – 2004 a lucrat in functia de consilier la CNAS.

Fara o analiza a starii actuale a sistemului medical romanesc, bazata pe date conforme realitatii din teren, acest pachet de baza ar fi doar o vanare de vant. “Colectam si analizam date legate de povara bolii: incidenta, prevalenta, morbiditate, mortalitate. Mare parte din aceste date vin de la Institutul National de Sanatate Publica si sunt colectate anual”, a declarat Adrian Pana pentru HotNews.ro.

“Sunt datele pe care le avem si nu cred ca au o validitate si relevanta de 100%, dar este cel mai bun lucru pe care-l avem.” Vor fi solicitate si date din partea spitalelor private: ”Zilele acestea finalizam un act normativ prin care solicitam tuturor furnizorilor privati de servicii medicale sa ne furnizeze date de utilizare referitoare la volumul de activitate pe care-l au in afara contractului cu CNAS”.

Apare si un nou termen de finalizare a operatiunii, unul optimist: “Elaborarea pachetului de baza e o sarcina extrem de dificila. E extrem de important sa stabilim principiile care ar trebui sa stea la baza formarii pachetului de baza. Nu le-am stabilit, inca lucram la ele. Cel mai optimist termen pentru un prim draft pe care l-am pune in dezbatere publica este inceputul verii. Adica 30 mai sau inceputul lui iunie”, mai spune Adrian Pana.

Alaturi de Adrian Pana, alti patru membri ai grupului care lucreaza la croirea pachetului de baza provin din Ministerul Sanatatii:

• dr. Cristina Vladu – consilier in Ministerul Sanatatii

A fost expert al IBF International Consulting (pentru care a lucrat si Adrian Pana), companie de consultanta in proiecte internationale cu sediul la Bruxelles si director general adjunct in Directia Generala Politici, Strategii si Managementul Calitatii in Sanatate la Ministerul Sanatatii (2008). A participat la elaborarea Platformei Europene pentru Dieta, Activitate Fizica si Sanatate in cadrul DG Sanco a Comisiei Europene (2012).

• dr. Anci Ionescu – consilier in Ministerul Sanatatii

Recent a fost director medical al spitalului privat Muntenia Medical Hospital, a carui principal actionar, SIF Muntenia, a investit in spital 12 milioane de euro. A ocupat mai multe functii in administratia sistemului medical din Pitesti: director adjunct la Casa de Asigurari de Sanatate Arges, director medical al Spitalului Judetean din Pitesti. Presa locala a scris in numeroase randuri ca dr. Anci Ionescu este o apropiata aPSD Arges. A fost director general adjunct la CNAS in perioada precedentului mandat de ministru al lui Eugen Nicolaescu.

• dr. Ioana Bianchi – consilier Ministerul Sanatatii

Timp de doi ani a fost consultant in strategie medicala la Centre National de l’Expertise Hospitaliere din Paris. Are un masterat in sanatate publica la Universitatea de Medicina din Nantes. In 2011 a devenit consilier al presedintelui CNAS si din 2012 a condus biroul de Evaluare a Tehnologiilor Medicale din cadrul Ministerului Sanatatii, fiind in prezent consilier al ministrului Sanatatii.

• dr. Calin Alexandru – director in Ministerul Sanatatii

Din 2011 este director al Directiei de Asistenta Medicala din Ministerul Sanatatii.

Pe langa comparatia cu sistemele de asigurari medicale din alte tari si elaborarea principiilor pe care se va baza pachetul de baza, grupul de lucru trebuie sa stabileasca prioritatile de finantare. “Noi nu am facut nimic pe inechitate in Romania, nu avem date despre inechitate. Dar stim ca exista”, spune secretarul de stat Adrian Pana.

“Imi amintesc un studiu care constata ca 80% dintre cei care aveau o interventie pe cord la Institutul Inimii de la Fundeni proveneau din mediul urban. Cu siguranta acolo avem o problema de acces. Tocmai de aceea cred ca un pachet echitabil trebuie sa adreseze si inechitatea. Esential este sa hotaram care este prioritizarea.”

O buna parte dintre membrii grupului care va decide ce romani vor avea prioritate la finantarea tratamentului medical provin din Scoala Nationala de Sanatate Publica (condusa de ani buni de prof. Cristian Vladescu, autorul proiectului de reforma a sanatatii asumat de guvernul Boc) sau Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (institutie al carui presedinte este numit politic). Cei mai multi dintre ei lucreaza de multi ani in administratia sistemului sanitar romanesc si in zona sanatatii publice.

• economist Cipriana Mihaescu-Pintia – Scoala Nationala de Sanatate Publica

Director in cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica. Este co-autorul roman al unui raport al Comisiei Europene despre solutiile de stopare a platilor la negru din sistemul medical. A fost consultant in mai multe programe de elaborare a unor strategii de reforma a sanatatii (2006-2007) si consultant in programul de implementare a finantarii spitalelor prin sistemul DRG (2000-2002) . Motto-ul ei este “alege o meserie care sa-ti placa si nu va mai trebui sa muncesti o zi in viata” (Confucius).

• dr. Cristina Lupan – Scoala Nationala de Sanatate Publica

Este expert si sef de departament in cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica.

• economist Liliana Lucaks – Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

Incepand cu 2005 a ocupat mai multe functii in CNAS, printre care cea de director general, director general adjunct in Directia de Reglementari si Norme Contractuale a CNAS. A facut parte din mai multe comisii de evaluare, printre care cea a furnizorilor de analize medicale. Este absolventa a Facultatii de Economia Industriei, Constructiilor si Transporturilor.

• dr. Roxana Radu – Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

Din 2008 consilier superior la Directia Generala de Evaluare si medic sef in CNAS.

• economist Victoria Eremia – Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

Din 2005 director al Directiei Norme de Contractare si Relatii cu Furnizorii, in prezent director al Directiei Statistica si Relatii cu Asiguratii. A facut parte din mai multe comisii de evaluare, printre care cea a furnizorilor de radiologie si imagistica medicala.

Ceilalti experti care fac parte din acest grup sunt:

• Adriana Galan – Institutul National de Sanatate Publica

Expert la Institutul National de Sanatate Publica din 1997. A condus echipa care a elaborat strategia nationala pentru screening-ul cancerului de col uterin, san si colon. Licentiata a Facultatii de Politehnica din Bucuresti.

• dr. Florentina Furtunescu – Universitatea de Medicina si Farmacie Bucuresti

Este sef de lucrari la catedra de Sanatate Publica, UMF Bucuresti. A fost Director General in Ministerul Sanatatii in perioada 2007-2009 si sef serviciu intre 1999 – 2005.

• Gabriela Baciu – farmacist, Agentia Nationala a Medicamentului

Director al departamentului de logistica si gestionarea electronica a datelor, membru in Comisia de Transparenta a Ministerului Sanatatii (desfiintata acum) care aproba si aviza intrarile pe lista medicamentelor compensate de catre stat.

Pe langa grupul de mai sus care lucreaza direct la elaborarea pachetului de baza, un rol il va mai juca Comisia Nationala a Ministerului Sanatatii (constituita in martie 2013 printr-un ordin al ministrului Eugen Nicolaescu). Ea este cea care da avizul final pentru propunerile cu privire la “pachetele de servicii medicale care se asigura in cadrul sistemului de sanatate”. Rolul acestei Comisii este de filtru final al propunerilor venite din partea comisiilor de specialitate din Ministerului Sanatatii, formate din medici.

Comisia Nationala a Ministerului Sanatatii este condusa de academicianul prof. dr. Constantin Popa (neurolog) si este formata din:

• Daniela Bartos (cardiolog), fost ministru PSD al Sanatatii;

• Mircea Beuran (chirurg), fost ministru PSD al Sanatatii;

• Adrian Streinu-Cercel (specialist boli infectioase), fost secretar de stat in perioada 2009-2012;

• Irinel Popescu (chirurg hepatic) fost senator al Partidului Conservator;

• Vasile Astarastoaie (medic legist) din Iasi si presedintele Colegiului Medicilor;

• Monica Pop (oftalmolog) directorul Spitalului de Oftalmologie din Bucuresti;

• Ioanel Sinescu (urolog) rectorul UMF Bucuresti;

• Alexandru Irimie (chirurg oncolog) rectorul UMF Cluj-Napoca;

• Radu Deac (chirurg cardiovascular) din Targu Mures;

• Maria Dorobantu (cardiolog) seful clinicii de cardiologie a Spitalului Floreasca;

• Gheorghe Peltecu (ginecolog) directorul Spitalului Filantropia;

• Mihai Voiculescu (internist) seful clinicii de Interne de la Fundeni.

Daca grupul de lucru descris mai sus va reusi sa croiasca un pachet de servicii medicale baza (cu acceptul medicilor din Comisia Nationala), decizia finala de aprobare si promovare a acestuia ramane una politica. Va avea curaj social-democratul Victor Ponta alaturi de ministrul liberal Eugen Nicolaescu sa-si asume costurile politice ale acestei masuri? Sau vor alege sa sacrifice viitorul sanatatii romanilor de dragul popularitatii lor politice? Vom afla pe 30 mai.