Cei 3 „băieți răi" din business pe care trebuie să-i urmărești
Unele povești par prea frumoase ca să fie adevărate. Dar atunci când vorbim despre business sau investiții financiare, dramele sunt cu atât mai mari atunci când mirajul se sparge, cu cât duc la pierderea tuturor economiilor strânse de o viață, la drame în familie sau naționale.
Imaginați-vă că un stat pariază toată încrederea pe o companie din generația nouă, care nu se dovedește a fi nimic altceva decât un paravan pentru fraude. Sau că un manager vizionar ajunge să se agațe prea mult de putere sau cum o minte sclipitoare profită de foamea de bani a oamenilor, în plină recesiune, în 2008. Toate aceste povești au un numitor comun: banii și faptul că personajele au fost contemporane cu noi.
Pentru că vara tocmai s-a încheiat, vă recomandăm să puneți din nou mâna pe telecomandă, pentru a urmări trei documentare disponibile pe Netflix, care vă arată lumea în care trăim – aceea a business-urilor care ajung să fie corupte.
„Fugarul: Straniul caz al lui Carlos Ghosn”
Un fost președinte al Alianței Renault-Nissan părăsea Japonia, în urmă cu câțiva ani, pentru a ajunge în Liban, țară a cărei cetățenie o avea. N-ar fi nimic neobișnuit până aici, dacă plecarea nu s-ar fi făcut în lada unui instrument muzical.
A fost poate unul dintre cele mai cunoscute și admirate nume din industria auto a deceniului trecut, dar, în aceeași măsură, a și căzut la fel de brusc de pe piedestal. Carlos Ghosn, născut în Brazilia, din părinți libanezi, este omul de al cărui nume se leagă alianța Renault-Nissan, devenită cel mai mare producător auto la nivel mondial, după vânzări.
Documentarul este o poveste despre decăderea unui simbol care a reușit să alăture două companii aflate aproape în pragul închiderii.
În 1996, Carlos Ghosn a fost adus pentru a salva compania Renault, care înregistra pierderi foarte mari. Așa că directorul executiv de la vremea respectivă, Louis Schweizer, era, de fapt, în căutarea unui director adjunct și a unui succesor, în același timp. Inteligența lui Ghosn, personalitatea sa directă, faptul că părea un outsider față de establishmentul francez, omul căruia nu îi plăceau „discuțiile mărunte”, după cum îl descriu în documentar cei care au lucrat alături de el, a fost alegerea potrivită.
De origine libaneză, Carlos Ghosn și-a luat și cetățenia franceză, pentru că „e important ca directorul Renault să fie francez”, după cum i-a sugerat Schweizer. La scurt timp după ce a primit postul, a decis să închidă o fabrică Renault din Belgia. 3.000 de locuri de muncă au fost desființate, ceea ce a dus la ample proteste. A devenit cunoscut în presă drept „tăietorul de costuri”.
INTERVIURILE HotNews.ro