Cele trei competențe pe care copiii trebuie să le dobândească în școală pentru a avea succes în viață. Interviu cu Tibor Navracsics, comisarul european pentru Educație

Cum vor arăta joburile viitorului este greu de spus, însă un lucru este sigur: piața muncii evoluează rapid, iar educație trebuie să țină pasul. „Avem nevoie de mai multă flexibilitate în educație, pentru că piața muncii se schimbă foarte repede. Acum avem competențe și aptitudini care în mod tradițional sunt foarte importante, dar în viitor nu vor mai conta”, spune într-un interviu, pentru HotNews, Tibor Navracsics, comisarul european pentru Educație, cultură, tineret și sport.

Educația, spune el, este unul dintre subiectele provocatoare și toată lumea discută despre viitorul și despre prioritățile acesteia.

Tibor Navracsics adaugă că au fost identificate trei tipuri de competențe care obligatoriu ar trebui dobândite în școală:

• competența digitală
• competența antreprenorială care nu înseamnă numai afaceri, ci acele competențe care conduc spre o viață autonomă
• competența socială, adică să-i învățăm pe elevi cum să-și exprime ideile, cum să-și articuleze ideile, cum să-și susțină ideile în mod pașnic într-o comunitate, cum să atingă consensul într-o echipă.

Interviul pe scurt

Despre educație și piața muncii

• Avem nevoie de mai multă flexibilitate în educație, pentru că piața muncii se schimbă foarte repede.
• Acum avem competențe și aptitudini care în mod tradițional sunt foarte importante, dar în viitor nu vor mai conta.
• Trebuie să folosim toate platformele pentru educație, ceea ce înseamnă că nu numai pe cele din educația formală, dar și pe cele din educația nonformală, adică activitățile extracuriculare, sportul, cultura.

Despre legea educației.

• Pentru mine o reformă în educație reprezintă o investiție care nu aduce rezultate imediat. Când investești în educație vei vedea rezultatele în 4, 5, 10 ani.
• Cred că trebuie să dureze cel puțin 5 ani ca să vezi rezultatele reformei și care sunt direcțiile viitoare ale educației.

Despre sportul în școli.

• Eu recomand cel puțin o oră de sport pe zi. Cred că nu este prea mult ca să ai o oră de activitate fizică, fie joci fotbal sau alte sporturi de echipă, sau pur și simplu să faci altceva.
• Nu pot să dau sfaturi Ministerului Educației din România, dar sunt câteva exemple de bună practică. De exemplu, sistemul britanic este faimos pentru activitățile în aer liber de după amiază.

Interviul, pe larg

Domnule comisar, cât ar trebui să dureze o lege a educației? Vă întreb acest lucru pentru că România se pregătește de o nouă lege a educației.

Tibor Navracsics: Nu sunt în măsură să dau sfaturi în privința frecvenței schimbării legii educației. Dar cred că întrebarea dvs se referă la faptul România trece acum printr-o perioadă de reformă în educație și vom vedea care vor fi rezultatele. Trebuie să adaug că aproape toate statele din Uniunea Europeană vor să facă reformă în educație. Educația este unul dintre subiectele provocatoare și toată lumea discută despre viitorul educației și despre prioritățile educației. Noi am identificat trei tipuri competențe care sunt foarte utile dacă sunt învățate în școlile europene: primul este competența digitală, al doilea este competența antreprenorială care nu înseamnă numai afaceri, ci acele competențe care conduc spre o viață autonomă, iar cel de-al treilea tip de competență este cea socială, adică să-i învățăm pe elevi cum să-și exprime ideile, cum să-și articuleze ideile, cum să-și susțină ideile în mod pașnic într-o comunitate, cum să atingă consensul într-o echipă. Dar ceea ce e important este educația aptitudinilor practice, pentru că din experiența noastră există un decalaj între curricula națională și cererea de pe piața muncii. Am vrea să îmbunătățim situația și dăm posibilitatea tinerilor să-și găsească un loc de muncă bun.

Cum ar trebui să arate legea educației, astfel încât să fie conectată la piața muncii?

Tibor Navracsics: Avem nevoie de mai multă flexibilitate în educație, pentru că piața muncii se schimbă foarte repede. Acum avem competențe și aptitudini care în mod tradițional sunt foarte importante, dar în viitor nu vor mai conta. Pe de altă parte, nici nu știm cum vor arăta viitoarele joburi. De aceea, avem nevoie de o educație flexibilă și trebuie să folosim toate platformele pentru educație, ceea ce înseamnă că nu numai pe cele din educația formală, dar și pe cele din educația nonformală, adică activitățile extracuriculare, sportul, cultura.

Deci cât ar trebui să dureze o lege a educației?

Tibor Navracsics: Pentru mine o reformă în educație reprezintă o investiție care nu aduce rezultate imediat. Când investești în educație vei vedea rezultatele în 4, 5, 10 ani. Deci autoritățile trebuie să aibă răbdare pentru obținerea rezultatelor. De aceea, avem nevoie de o educație flexibilă. O finanțare bună este inevitabilă pentru o educație bună. Cred că trebuie să dureze cel puțin 5 ani ca să vezi rezultatele reformei și care sunt direcțiile viitoare ale educației.

Cât de mult contează educația timpurie în strategia Uniunii Europeană? România a adoptat de curând o modificare a legii prin care grădinița devine obligatorie.

Tibor Navracsics: Educația timpurie este foarte importantă din punctul de vedere al viitoarei cariere a copilului. Datele statistice arată că poți să multiplici șansele copiilor care merg la grădiniță și de aceea recomandăm țărilor europene să introducă cel puțin un an de grădiniță obligatorie.

Ghiozdanele elevilor români sunt foarte grele pentru vârsta lor. Ei cară 6-7 kilograme zilnic. Care e soluția să nu mai aibă ghiozdane așa de grele?

Tibor Navracsics: Singura soluție este educația digitală. Astfel, vei avea o tabletă care va fi mult mai ușoară decât toate acele cărți. În prezent, suntem însă departe de educația digitală. În cele mai dezvoltate țări avem numai 25% dintre școli complet digitalizate. De aceea, am adoptat planul de digitalizare a educației, astfel încât țările să primească mai mulți bani pentru infrastructura digitală. Suntem la început acum în privința revoluției digitale din școli. O problemă pe care o întâmpinăm este pregătirea profesorilor. Trebuie să asigurăm traininguri de pregătire pentru profesori și să le facem mult mai atractive pentru ei, astfel încât ei să participe în număr mare la aceste cursuri care să le updateze cunoștințele. Pe de altă parte, este vorba și de infrastrutură, de internet de mare viteză, de echipamente moderne.

În legătură cu profesorii, cel puțin în România, ei se plâng că nu mai sunt respectați în societate. De ce credeți că profesorii și-au pierdut statutul din societate?

Tibor Navracsics: Profesorii sunt probabil cei mai importanți actori din societate dacă ne gândim în mod serios la viitorul societății, pentru că profesorii îi pot învăța pe elevi toate competențele relevante, ei trasează viitorul copiilor noștri. De aceea, trebuie respectați și de aceea trebuie să creăm un mediu în care ei să se simtă respectați.

Ați venit în România la un forum dedicat mișcării și sportului. Elevii români au între 2 și 3 ore de sport pe săptămână. Câte ore de sport recomandați pe săptămână?

Tibor Navracsics: Eu recomand cel puțin o oră de sport pe zi. Cred că nu este prea mult ca să ai o oră de activitate fizică, fie joci fotbal sau alte sporturi de echipă, sau pur și simplu să faci altceva. Nu pot să dau sfaturi Ministerului Educației din România, dar sunt câteva exemple de bună practică. De exemplu, sistemul britanic este faimos pentru activitățile în aer liber de după amiază, sau în Ungaria unde avem o oră de sport în fiecare zi. Există această tendință de creștere a orelor de sport în toată Europa. Așa că și România se poate alătura acestei tendințe.

România are mulți olimpici internaționali la matematică, informatică, chimie și la științe în general. Pe de altă parte avem și rezultate proaste la examenele naționale sau la testele PISA. Care este soluția să reducem această diferență?

Tibor Navracsics: Problema ar putea fi că sistemul de educație românesc este de bună calitate, dar nu este suficient de accesibil. Asta înseamnă că sunt elevi talentați care vin din medii economice bune, dar pe de altă parte sistemul de incluziune al sistemului de educație din România nu este destul de puternic. Și statisticile tocmai acest lucru îl sugerează, că asta este una din cele mai importante ale educației din România. Nu este destul de accesibilă și de incluzivă. Deci elevii care vin din zone rurale sau mai puțin dezvoltate nu au acces la educație.

Care este solutia pentru mai multă incluziune?

Tibor Navracsics: Să finanțezi mai mult acele școli care funcționează în mediul rural, în sate izolate sau la munte.

Cum vedeți educația în următorii 5 ani?

Tibor Navracsics: Nimeni nu stie cum va fi viitorul. Dar putem proiecta mai multă flexibiliattae în educație pentru că nu știm vor arăta noile joburi. Acum avem niște joburi tradiționale, dar studiile arată că viitoarele joburi vor fi mult mai flexibile, nu vor fi atât de statice așa cum suntem obișnuiți acum. Iar prin educație trebuie să-i pregătim pe copii pentru această piață a muncii fluidă. Trebuie să finanțăm partea de învățare pe tot parcursul vieții, astfel încât educația să facă parte din viața noastră de zi cu zi.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!