Ren Zhengfei (stânga), CEO-ul Huawei, fotografiat cu câțiva ani în urmă alături de președintele chinez Xi Jinping, FOTO: Matthew Lloyd / AFP / Profimedia
Huawei a declarat luni că cipurile sale de vârf vor avea, în următorii cinci ani, o densitate a tranzistorilor echivalentă cu procesele de fabricație de 1,4 nanometri, transmite agenția Reuters. Compania din China afirmă că acest lucru este posibil datorită unui principiu tehnologic alternativ celui al faimoasei „legi” postulate în 1965 de inginerul Gordon Moore.
Chiar dacă Huawei nu a furnizat date independente privind performanța cipurilor, obiectivul este semnificativ deoarece tehnologia de 1,4 nm este așteptată să reprezinte frontiera globală a producției de cipuri avansate spre sfârșitul acestui deceniu.
Analiștii sunt sceptici că țara asiatică ar putea atinge acest nivel doar prin metode convenționale de producție, deoarece Washingtonul i-a restricționat accesul la echipamente avansate de litografie și la alte tehnologii esențiale pentru semiconductori.
TSMC, cel mai mare producător mondial de cipuri avansate, utilizează în prezent tehnologia de fabricație de 2 nm și intenționează să introducă un proces de 1,4 nm pentru producția de masă în 2028.
Ce este „Legea lui Moore”
Huawei a prezentat luni, în cadrul unui simpozion dedicat semiconductorilor organizat la Shanghai, un nou principiu pentru îmbunătățirea cipurilor, considerând că industria nu se mai poate baza în principal pe micșorarea tranzistorilor.
Principiul, pe care Huawei l-a denumit „Legea de Scalare Tau”, e prezentat ca o alternativă la dezvoltarea cipurilor în conformitate cu „Legea lui Moore”.
Aceasta a fost denumită după o observația empirică făcută la mijlocul anilor 1960 de inginerul și omul de afaceri american Gordon Moore, cofondator al Fairchild Semiconductor și al Intel. El a fost și director general, iar apoi președinte emerit al Intel.
Moore a remarcat cu decenii în urmă că numărul componentelor per circuit integrat se dublase în fiecare an și a estimat că acest ritm de creștere va continua cel puțin încă un deceniu. În 1975, privind spre următorul deceniu, el și-a revizuit prognoza la o dublare la fiecare doi ani.
Moore nu credea că acest trend avea să continue pe termen lung. Însă predicția sa s-a menținut din 1975 încoace și, între timp, a ajuns să fie privită ca probabil cea mai faimoasă „lege” a electronicii. Totuși, trebuie subliniat că ea nu este o „lege” științifică propriu-zisă. Pe asta se bazează în parte și anunțul făcut acum de Huawei.
Gordon Moore, fost CEO al Intel, s-a stins din viață în 2023, FOTO: Ben Margot / AP / Profimedia
Compania chineză a prezentat „Legea de Scalare Tau”
„În ultimii ani, Legea lui Moore – care a ghidat industria semiconductorilor timp de mai bine de cinci decenii – s-a confruntat cu limite fizice severe și cu randamente economice în scădere. Industria globală a fost din ce în ce mai constrânsă de încetinirea scalării geometrice a tranzistorilor și de erodarea avantajelor de cost per tranzistor”, notează Huawei într-un comunicat publicat pe site-ul său.
„Industria trebuie acum să abordeze provocarea urgentă și comună de a depăși constrângerile fizice ale proceselor tradiționale și de a găsi o nouă cale de evoluție sustenabilă, capabilă să țină pasul cu cererea tot mai mare de putere de calcul. Aici intervine Legea de Scalare Tau”, continuă compania chineză.
Huawei afirmă că acest principiu tehnologic vizează reducerea timpului necesar pentru ca semnalele și datele să circule prin cipuri și sisteme de calcul, nu doar prin creșterea numărului de componente per circuit integrat. Compania chineză susține însă că modul său de lucru va permite și o creștere graduală a densității cipurilor.
Agenția Reuters notează că, dacă va avea succes, tehnologia ar putea oferi Huawei o modalitate de a îmbunătăți performanța și densitatea cipurilor, în pofida restricțiilor privind accesul Chinei la cele mai avansate echipamente pentru semiconductori.
Huawei spune că a folosit deja principiul tehnologic pentru producție în masă
Compania a mai declarat că, în ultimii șase ani, a proiectat și produs în masă 381 de cipuri bazate pe „Legea de Scalare Tau” și că acestea au fost utilizate în industrii precum cele producătoare de smartphone-uri și sisteme de calcul pentru inteligență artificială.
„Ceea ce propune Huawei reprezintă o trecere de la scalarea tradițională bazată pe noduri tehnologice la o scalare bazată pe eficiența la nivel de sistem”, a explicat pentru Reuters He Hui, director de cercetare în domeniul semiconductorilor la Omdia, o companie de analiză și cercetare de piață specializată în tehnologie.
„În loc să depindă exclusiv de tranzistori mai mici, compania se concentrează pe scurtarea interconectărilor, reducerea latenței și îmbunătățirea circulației datelor în interiorul cipului, ceea ce reprezintă o modalitate credibilă de a obține performanțe mai mari atunci când litografia de ultimă generație este limitată”, a subliniat expertul.
Seria de cipuri „Ascend” a Huawei a devenit din ce în ce mai importantă pentru alimentarea modelelor chineze de inteligență artificială, inclusiv a celui mai recent model V4 al DeepSeek, lansat luna trecută.
Huawei a declarat luni la Shanghai că cipurile sale „Kirin”, pe care intenționează să le lanseze mai târziu în cursul acestui an, vor fi primele care vor utiliza o arhitectură conexă denumită „LogicFolding”. Compania chineză afirmă că aceasta că va scurta traseele interne de conexiune din cipuri și va îmbunătăți considerabil performanța, fiind dezvoltate în baza „Legii de Scalare Tau”.
Cip Huawei Ascend 910, FOTO: Long Wei / Utuku/Feature China / Avalon / Profimedia
Un anunț cu implicații majore
Miza progreselor Huawei în domeniul cipurilor este ridicată, deoarece tehnologiile de frontieră au devenit un pilon tot mai important al dezvoltării economice viitoare și al influenței geopolitice a Chinei.
Huawei a fost inclusă în 2019 pe „lista neagră” a SUA în ceea ce privește exporturile comerciale. Mutarea a tăiat accesul Huawei la numeroase tehnologii de origine americană, inclusiv cipuri și software, și i-a restricționat capacitatea de a încheia contracte cu producători globali de cipuri.
Huawei a intrat în ceea ce șefii companiei au descris drept un „mod de supraviețuire extrem”, după impunerea restricțiilor.
Un proiect de rezervă pentru cipuri, ținut inițial secret și condus de He Tingbo, președinta diviziei de semiconductori a Huawei și directoarea Comitetului Științific al companiei, a devenit central pentru strategia sa de supraviețuire.
Revenire spectaculoasă a Huawei după sancțiunile SUA
Huawei a dezvăluit un prim rezultat al acestor eforturi în 2023, prin lansarea smartphone-urilor din seria Mate 60. Acestea au fost compatibile cu tehnologia 5G și alimentate de un sistem-pe-cip produs de SMIC, care a folosit tehnologie de 7 nanometri.
Acțiunile SMIC, cel mai mare producător de cipuri pe bază de contract din China, au crescut cu 7,6% luni, după anunțul Huawei privind arhitectura „LogicFolding”.
Aceasta urmează publicării de către Huawei, în octombrie anul trecut, a unei foi de parcurs pentru dezvoltarea pe termen lung a cipurilor sale pentru inteligență artificială, inclusiv pentru seria „Ascend”.
Cererea pentru cipurile „Ascend” a crescut în China de la începutul acestui an, pe măsură ce companiile tehnologice locale caută alternative la compania americană Nvidia. A fost o altă consecință a faptului că SUA au impus restricții de export către China pentru cele mai avansate cipuri Nvidia pentru inteligență artificială.
Jensen Huang, directorul general al Nvidia, a declarat mai devreme în cursul acestei luni că gigantul din Silicon Valley a „pierdut în mare măsură” piața chineză a cipurilor pentru inteligență artificială în favoarea Huawei.
