„Chinezii devin tot mai agresivi”. De ce ambiția Chinei de a controla Arctica deschide un culoar alarmant spre Statele Unite

Submarinele și spărgătoarele de gheață chineze au ajuns tot mai departe în regiunea Arcticii, făcând expediții de cercetare și în jurul apelor din jurul Alaskăi. Pentru SUA, amenințarea la adresa securității naționale devine tot mai presantă, spun oficialii americani, conform Wall Street Journal.

Chinezii vin sub acoperire tot mai la nord

Submarinele chineze de cercetare au ajuns, pentru prima oară în vara lui 2025, la mii de metri sub gheața arctică, ceea ce reprezintă o realizare tehnică cu implicații militare și comerciale îngrijorătoare pentru America și pentru aliații săi, arată o analiză Wall Street Journal.

Anul trecut, nave militare și de cercetare chineze au operat în jurul apelor arctice ale Alaskăi în număr fără precedent, arată datele U.S. Department of Homeland Security.

„Chinezii devin din ce în ce mai agresivi” în Nordul Îndepărtat, spune generalul Alexus Grynkewich de la U.S. Air Force. El adaugă că navele chineze vin sub acoperirea unor așa-zise misiuni de cercetare, ele având sarcini de ordin militar, de fapt.

China s-a autodeclarat o „putere aproape arctică” (“near-Arctic power”), o etichetă informală prin care Beijingul speră să se alăture SUA și Rusiei. Ministerul chinez de Externe afirmă că activitățile sale în Arctica sunt rezonabile și legale, „contribuind la menținerea și promovarea păcii, stabilității și dezvoltării durabile în regiune”.

Beijingul vede viitoarele rute maritime prin Nordul Îndepărtat ca fiind o scurtătură pentru comerțul global, așa-numitul „Drum Polar al Mătăsii”. În această vară, China a trimis o navă cargo către portul polonez Gdansk, ocolind Polul Nord, o rută de două ori mai rapidă decât traseul clasic prin Canalul Suez. Oficialii chinezi au spus atunci că intenționează să extindă transportul trans-arctic de marfă împreună cu Rusia, esențiale fiind importurile de gaz natural lichefiat.

După mai mulți ani de dezvoltare, China și-a lansat în 2019 primul spărgător de gheață construit pe plan intern, cu ajutor finlandez. În 2024, a proiectat și a pus în serviciu, în doar zece luni, primul spărgător de gheață conceput integral în China, o realizare care a stârnit îngrijorare în țările arctice.

Teama de submarine militare tot mai performante

Analiștii americani, citați de WSJ, spun că datele colectate de China în timpul explorărilor arctice la nord de Alaska și Groenlanda nu vizează doar studiul schimbărilor climatice, așa cum relatează agenția de presă de stat a Beijingului, ci și instruirea marinei chineze care operează submarine relativ zgomotoase, ușor de urmărit de forțele americane.

SUA și aliații săi se așteaptă ca Beijingul să poată trimite submarine de război până la Polul Nord în câțiva ani. China are deja nave de suprafață cu capacități militare în regiunea arctică și își extinde flota de spărgătoare de gheață.

SUA și aliații NATO își intensifică pregătirea trupelor pentru Arctica, drept răspuns la noile pericole. Președintele Trump a încheiat un acord cu Finlanda pentru construcția de nave, în vederea extinderii flotei americane de spărgătoare de gheață și a presat Danemarca să-și consolideze apărarea în jurul Groenlandei, mai scrie WSJ.

Beijingul susține că navele sale comerciale și de cercetare din apele arctice vin cu scopuri pașnice. însă acest lucru era adevărat doar până de curând, explică Rob Bauer, amiral olandez în retragere, care până de curând a fost unul dintre principalii oficiali militari ai NATO.

Beijingul, pe lângă patrulele aeriene comune cu Rusia, trimite acum în zona Alaskăi și nave ale gărzii de coastă care seamănă cu niște fregate, a spus el. „Sunt practic nave de război, însă sunt vopsite în alb”, a explicat Bauer. Obiectivul Chinei este obținerea unui avantaj militar, nu securitatea de coastă. Pe măsură ce mai multă gheață se topește pe căile navigabile internaționale din Nordul Îndepărtat, aceleași scurtături folosite de navele comerciale ar putea permite marinei chineze să ajungă mai rapid în Atlantic.