Cifrele care clatină „mitul nepăsării” noilor generații: 682.588 de tineri au venit în plus la vot față de acum 4 ani / Surpriza vine de la cei mai activi

2 milioane de tineri cu vârste între 18 și 35 de ani au votat la alegerile europarlamentare. Alexandru Manda, unul dintre fondatorii inițiativei nepartizane „Tinerii Votează” spune, într-un text de opinie pentru cititorii HotNews.ro, ce crede el că înseamnă această cifră și la ce ne putem aștepta în continuare. 

Tot auzim, parcă pe „repeat”, faptul că „tinerii nu au venit la vot” sau că „tinerilor nu le pasă de viitorul României”. Cum a stat de fapt situația la alegerile de pe 9 iunie? 

Participarea tinerilor a crescut cu o treime în doar 4 ani

Din 4.527.425 de tineri (18-35 de ani) cu drept de vot, peste 2 milioane s-au prezentat la urne în duminica alegerilor. 2.050.365 (45,28%) la alegerile europarlamentare și cu aproape 200.000 mai puțini la alegerile locale: 1.864.863 (41,19%). 

Deci, aproape unu din doi tineri români și-a exercitat dreptul de vot. Față de ultimul exercițiu electoral din țara noastră, parlamentarele din decembrie 2020, asistăm la un succes: prezența la vot a tinerilor crescut cu o treime. Față de decembrie 2020, 682.588 de tineri au fost în plus la urne.

„Nicio taxare fără reprezentare”

Și, totuși, de la ce pornim? Studiul Tinerii din România în anul 2024, pe care l-am realizat la Tinerii Votează în luna martie, alături de IRES, ne arată faptul că:

• 68% dintre tinerii 18-35 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită
• 51% nu se consideră persoane implicate civic
• 76% nu au deloc sau aproape deloc încredere în democrație,
• 95% spun că au încredere puțină sau deloc în partidele politice. 

Vorbim, așadar, despre o disoluție a contractului social dintre tineri și leadershipul politic, un cerc vicios: dezamăgire-neîncredere-lipsă de implicare. Așa cum suna vechiul deziderat, care a precedat sistemul politic democratic american: „Nicio taxare fără reprezentare”. Tinerii simt că nu sunt reprezentați. Și, totuși, au venit la vot.

Încrederea s-a pierdut în zeci de ani, în cât timp se va recâștiga?

În aceste condiții, putem explica de ce prezența la vot a tinerilor, cu o treime mai mare față de decembrie 2020, a fost totuși cu 7% sub prezența la vot a populației generale (52,42%). Tinerii din România nu mai au încredere în clasa politică, se simt păcăliți și ignorați, iar de multe ori asta se poate traduce într-un „seen” dat mersului la vot. Dar, îi putem blama pe tineri pentru asta?

Eu zic că nu. Participarea la vot ține în primul rând de definirea unei opțiuni electorale. Chit că există mereu posibilitatea votului nul, votul de protest față de oferta electorală în ansamblu, principalul argument oferit de tineri la întrebarea „de ce nu votezi?” este „nu am cu cine!”. Iar aici, mingea se află în terenul oamenilor politici.

Tinerii chiar nu au pretenții ieșite din comun. Vor să fie ascultați, iar nevoile și provocările lor să se reflecte în propuneri coerente și politici publice concrete. 

Reclădirea încrederii tinerilor în stat și în leadershipul politic nu se poate întâmpla peste noapte și nu este doar în sarcina tinerilor. Necesită acțiune și interes din partea politicienilor: să înțeleagă ce își doresc tinerii, să comunice mai ancorat în realitățile generației Z și, mai ales, să livreze. Pentru că tinerii s-au săturat să fie trași pe sfoară. 

Cei de 18-19 ani au fost cei mai activi

Conform definiției legale, tinerii sunt cei cu vârsta între 14 și 35 de ani. Așa că, atunci când vorbim despre tinerii cu drept de vot, ne uităm la cei din categoria 18-35. Însă, tinerii nu sunt deloc un grup omogen. 

În funcție de nevoi, interese și provocări, tinerii votanți pot fi împărțiți în patru categorii: 

• 18-19 ani (liceeni sau proaspăt absolvenți); 
• 20-24 de ani (studenți/tineri aflați la începutul integrării pe piața muncii); 
• 25-29 de ani (perioadă specifică inserției și stabilizării profesionale, cu interes principal în definirea autonomiei financiare);
• 30-35 de ani (fază destinată cu predilecție dezvoltării profesionale și vieții de familie). 

Cei mai prezenți tineri votanți au fost cei mai proaspeți titulari ai acestui drept, peste 235.000 de tineri 18-19 ani fiind prezenți la urne. 

Fie că vorbim despre entuziasmul primului vot, un grad mai mic de dezamăgire acumulată sau o mai bună înțelegere a responsabilității cetățenilor într-o democrație, votanții de 18-19 ani au fost cu aprox. 5% mai prezenți decât celelalte sub-categorii de tineri cu drept de vot.

„Domiciliul legal” a reprezentat un factor important

Observăm, începând cu sub-categoria 20-24 de ani, o prezență cu 4-5% mai scăzută la alegerile locale decât la cele europarlamentare. Un efect direct al deciziei de comasare a alegerilor. 

Dacă sub-categoria 18-19 ani este formată în cea mai mare proporție din elevi de liceu, care locuiesc în orașul în care au și domiciliul din cartea de identitate, începând cu votanții de 20+ de ani putem vedea efectele migrației din orașele mici spre orașele magnet, pentru studii universitare și locuri de muncă. 

Tinerii care stau în chirie aleg de multe ori să își păstreze domiciliul într-un loc stabil, în orașul de baștină, ceea ce face dificilă prezența la vot a acestora la alegerile locale și la cele parlamentare, unde se votează în circumscripția din cartea de identitate. 

În loc de încheiere, un mesaj pentru cei care vor să ne obțină votul la următoarele ture de alegeri din acest an: prezidențiale și parlamentare. Vorbiți cu tinerii, consultați-ne și fiți receptivi la nevoile și provocările noastre. Apoi, veniți cu soluții concrete și comunicați-le altfel decât în limbaj de lemn. Nu mai inventați teme care sunt „cea mai mare problemă a tinerilor”. Și, mai ales, nu dați vina pe tineri pentru că nu au încredere.

Cine este autorul articolului:

Alexandru Manda, 25 de ani, este absolvent de Drept. Fondator al Centrului Agora pentru Democrație, a pus bazele Tinerii Votează, o inițiativă nepartizană de încurajare a mersului la vot în rândul tinerilor. În anul 2021, a fost laureat cu premiul Tânărul European al Anului de către Fundația Schwarzkopf și Forumul European de Tineret.

În prezent, Manda este Consilier în cabinet ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Energiei, iar anterior a mai fost consilier la cabinetului consilierului de stat Sorin Costreie la cancelaria prim-ministrului.