Senatorii au adoptat recent „Legea majoratului online”, care prevede că minorii sub 16 ani pot accesa servicii online şi pot crea conturi personale, în nume propriu, numai cu acordul părinţilor. Deşi are ca scop protejarea copiilor de conținut dăunător și de riscurile mediului digital, proiectul a primit şi obiecţii din societatea civilă. Unul dintre cei mai cunoscuţi contestatari se află în studioul HotNews, luni, de la 17:00, pentru a explica de ce se opune iniţiativelor parlamentare care reglementează accesul minorilor la internet.

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu, este difuzat live şi poate fi urmărit pe site-ul HotNews.ro, pe YouTube sau pe Facebook.

Intră în dezbatere! Urmăreşte pe YouTube dialogul LIVE
şi spune-ne ce crezi despre noul proiect legislativ!

„Măsuri excesive, inutile şi birocratice” – aşa descrie Bogdan Manolea, jurist specializat în dreptul online şi preşedinte al Asociației pentru Tehnologie și Internet, proiectul de lege votat săptămâna trecută de senatori.

El consideră că legea conţine o definiţie prea largă a „conţinutului dăunător” faţă de care minorii sub 16 ani au nevoie de protecţie, astfel că majoritatea platformelor online ar putea fi nevoite să recurgă la verificarea identităţii utilizatorilor.

„Sub legea majoratului digital, orice utilizator trebuie să fie identificat online. Pentru siguranța voastră, desigur. Dacă China a făcut-o, noi de ce nu am putea? Proiectul de lege propune direct cea mai intruzivă metodă posibilă de identificare a identității pe internet cu efect asupra tuturor cetățenilor și nici nu face distincția între alte sisteme de evaluare a vârstei posibile”, explică ApTI într-un comunicat de presă.

„Legea majoratului online”, iniţiată de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, prevede că minorii sub 16 ani trebuie să obţină acordul părinţilor pentru a accesa servicii online şi pentru a-şi crea conturi personale. Proiectul a fost votat cu 123 de voturi „pentru” și șase abțineri la Senat și merge la Camera Deputaţilor, care este decizională.

Potrivit textului de lege, vizate sunt nu doar reţelele sociale precum TikTok, Facebook, Instagram, ci şi platforme precum Wikipedia, Dexonline sau Duolingo. Excepţie fac platformele de învățare aprobate de Ministerul Educației (sau de autorități europene similare).

„Dacă în viața reală majoratul înseamnă că poți cumpăra o revistă pentru adulți sau îți poți lua permisul de conducere, atunci și în viața online trebuie să stabilim un prag de vârstă pentru conținutul pe care copiii îl înțeleg cu adevărat”, a explicat senatoarea Nicoleta Pauliuc.

Astfel, părinții vor putea cere ștergerea conturilor copiilor lor, suspendarea lor temporară sau blocarea accesului la anumite pagini. Cererea se va putea trimite în scris sau online, cu semnătură electronică, către ANCOM, instituția care va avea sarcina de a scrie și normele de aplicare ale legii, în maxim 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Alte patru proiecte legislative privind accesul copiilor la internet, în ultimii doi ani

În ultimii doi ani, cinci iniţiative legislative cu scopul de a reglementa accesul minorilor la internet au fost depuse în Parlament, atât din partea partidelor de la guvernare, cât şi din opoziţie.

1. Protecția minorilor de conținut nociv pe „very large online platforms” (VLOP) a fost o altă propunere în Senat ce impune obligații suplimentare platformelor foarte mari, precum reţelele sociale, dar şi pentru site-uri de cumpărături, precum Amazon, AliExpress, Booking, Shein, Temu sau Zalando. Pragul pentru ca o platformă să fie VLOP este 45 de milioane de utilizatori activi/lună la nivelul Uniunii Europene. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat la 12.10.2025, potrivit fişei de pe site-ul Senatului.

2. În iunie 2025, şi senatoarea AUR Niculina Stelea a iniţiat un proiect legislativ care presupune blocarea accesului la conţinut sexual explicit de către furnizorii de internet, cu posibilitatea deblocării doar printr-o cerere explicită formulată de un adult, respectiv blocarea accesului la conţinut pornografic fără un cont pentru ca s-a verificat identitatea şi vârsta utilizatorului. Propunerea se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului, potrivit site-ului instituţiei.

3. O altă lege iniţiată în 2024 de către parlamentarii AUR propunea interzicerea reclamelor stradale la videochat la mai puţin de 1 kilometru de şcoli. Actul normativ a fost respins de Senat şi află în dezbatere la Camera Deputaţilor, potrivit fişei iniţiativei legislative.

4. În 2023, senatorul AUR Adrian Costea propunea incriminarea oricărui tip de abordare online a minorilor de către un adult, inclusiv prin „promisiuni de îngrijire/ocrotire/cadouri” în scop sexual. Legea anti-grooming a fost respinsă de Senat şi se află în dezbatere la Camera Deputaţilor, potrivit fişei proiectului normativ.

Ce s-a întâmplat în alte ţări care au adoptat legi similare

Mai multe state au încercat să introducă o metodă de verificare a vârstei utilizatorilor sau controlul parental în cazul minorilor pentru folosirea platformelor online.

În Marea Britanie, Online Safety Act, intrat în vigoare pe 25 iulie 2025, i-a obligat pe furnizorii de servicii online să instituie măsuri de verificare a vârstei pentru a împiedica minorii să acceseze conținut dăunător sau pentru adulți. Sancțiunile pentru nerespectarea adecvată a legii includ amenzi substanțiale și posibile acțiuni penale.

„Dar, deși legea – și altele similare – pretinde că se concentrează strict pe conținutul pornografic și pe materialele care promovează suicidul, autovătămarea, tulburările de alimentație sau comportamente abuzive și instigatoare la ură, natura subiectivă a acestor restricții a dus la cenzură pe scară largă, cu eliminarea de facto a unor mari cantități de conținut de pe internet. Companiile tech consideră mai ușor și mai ieftin să șteargă în masă informații decât să riște ca ceva să scape și să fie declarat neconform”, a scris The Guardian.

Ziariştii britanici arată că şi Australia, şi Irlanda au adoptat măsuri similare de verificare a vârstei.

În SUA, 11 state au încercat să adopte legi de verificare a vârstei. În 2022, Louisiana a adoptat o lege care impune verificarea vârstei pe toate site-urile pe care cel puțin o treime din conținut are caracter pentru adulți. De atunci, state precum Ohio, Arizona, Wyoming, Pennsylvania și New Jersey, printre altele, au promovat inițiative similare, care cer verificarea vârstei pentru a accesa conținut „dăunător” sau „pentru adulți”.

La nivel federal, Kids Online Safety Act – care ar împiedica toți utilizatorii minori să acceseze anumite tipuri de conținut – a fost reactivată anul trecut în Congres și aşteaptă să fie pusă în dezbatere, mai scrie The Guardian.

La nivelul UE, Danemarca, Grecia, Spania, Franța și Italia testează o aplicație comună de verificare a vârstei utilizatorilor.