Sari direct la conținut

Cine sunt oamenii care pun diagnosticul de coronavirus și ce anomalie îi afectează pe toți: Asistentul medical are salariu mai mare decât noi, e o aberație

HotNews.ro
Test pentru coronavirus - COVID-19, Foto: Profimedia Images /Hector RETAMAL/AFP
Test pentru coronavirus - COVID-19, Foto: Profimedia Images /Hector RETAMAL/AFP

​Personalul din laboratoarele medicale – biologi, biochimiști și chimiști – sunt oameni-cheie în această perioadă, în care se vorbește foarte mult despre medicii din spitale. Chiar dacă mai puțin vizibili, ei sunt cei care prelucrează în laboratoare testele pentru coronavirus și, practic, pun diagnosticul de infectare. Pandemia de coronavirus a prins România cu personal de laborator insuficient. În plus, biologii, biochimiștii și chimiștii se luptă de 2 ani, fără succes, să repare o nedreptate din legea salarizării, care a dublat sau chiar triplat salariile medicilor și asistenților medicali, acum 2 ani. Ei au fost pur și simplu „uitați” în momentul adoptării acestei legi și așa au rămas până acum.

Salarii de 2,5 ori mai mici decât ale medicilor

Așa s-a ajuns ca salariul unui medic de laborator, care „face același lucru”, să fie de aproximativ 2,5 ori mai mare decât al unui biolog, biochimist sau chimist, a explicat Constanța Popa, președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar din România, pentru HotNews.ro: „Noi în laborator lucrăm și cu medici și cu asistenți medicali. Medicul are salariu de două ori și jumătate mai mare decât noi. Înainte de 1 martie 2018, noi aveam 80% din salariul lui. Acum avem 42% din salariul unui medic”, a explicat Constanța Popa, pentru HotNews.ro.

Constanța Popa, președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar

În plus, „asistentul medical, care este subordonat în fișa postului, pe care îl coordonezi, care nu semnează nimic și nu își asumă nimic, are salariu mai mare decât noi. Nu știu exact procentul, dar oricum asistentul ajunge la 1.000, 1.500 de lei în plus, sunt bani care contează. Acest lucru nu este în regulă, pentru că acești oameni ne sunt subordonați în fișa postului. Este o aberație”, subliniază președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar din România.

Doar 28 de specialiști în genetică și biologie moleculară în toată România

După personalul medical din triaj, angajații din laboratoarele medicale sunt acum cei mai expuși la infectarea cu coronavirus, spune Constanța Popa: „La cei din triaj vine pacientul cu simptomatologia. Celor suspecți li se recoltează probe, apoi probele merg în laborator. Cine lucrează în laborator? Medici, biologi, biochimiști și chimiști. Medicul are de două ori și jumătate salariul nostru, făcând același lucru.”

Președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor atrage atenția că personalul din laboratoarele medicale este foarte solicitat și lucrează adesea peste program în această perioadă: „Colega mea Bică, doctor biolog la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, a plecat azi noapte la ora 1:30 de la serviciu, după ce a trebuit să refacă testele bebelușilor de la maternitate, după cum a anunțat și ministrul Nelu Tătaru. Testele au fost pozitive la laboratorul maternității, apoi s-au dovedit negative, la retestare. Așadar, personalul de laborator lucrează până noaptea, la ora 1:30, și are același coeficient cu logopezii. Chiar este bătaie de joc. Eu nu am nimic cu un logoped sau cu orice profesionist din sănătate. Dar când colega mea pleacă acasă noaptea la ora 1:30 și lucrează cu produse infectate, nu poți să compari cu un logoped și nici cu un psiholog.”

Constanța Popa mai spune că „avem colegi care nu pot să își ia liber în perioada asta. Avem o colegă operată pe cord deschis acum 2-3 ani, e foarte vulnerabilă, dar nu are ce să facă. Suntem puțini și fiecare om contează.”

Nu în ultimul rând, pandemia de coronavirus a prins România cu personal insuficient în laboratoarele medicale – doar aproximativ 3.000 de biologi, biochimiști și chimiști care, dintre care doar 28 sunt specializați în genetică și biologie moleculară, în condițiile în care testele PCR pentru detectarea infecției cu coronavirus sunt o metodă de testare molecular-genetică: „Noi avem în România 28 de biologi și biochimiști specialiști în genetică, biologie moleculară în toată România. Și mai avem vreo 80 de colegi cu masterat în genetică, care nu au încă gradul de specialiști, dar care pot fi instruiți și care ar putea să lucreze și ei aceste teste. Noi suntem cu toții vreo 3.000, dar specializați în genetică atâția sunt. Și se mai adaugă și medicii de laborator”, subliniază Constanța Popa.

„Omul acela este în Urgență, poate e aproape de moarte și noi trebuie să îi dăm un rezultat”

Constanța Popa spune că toate aceste lucruri se întâmplă în ciuda faptului că colegii săi – biologii, biochimiștii și chimiștii – sunt cei care pun efectiv diagnosticul de infecție cu coronavirus în aceste zile: „La Institutul Balș, la Institutul Cantacuzino, noi suntem cei care punem diagnosticul de coronavirus. Testul se face în laborator. Cine îl face? Biologii, biochimiștii și chimiștii. Noi în continuare suntem nemulțumiți și nedreptățiți.”

„Gândiți-vă cum lucrăm noi, omul acela este în Urgență, poate e aproape de moarte și noi trebuie să îi dăm un rezultat. Dar suntem pe același nivel de salarizare cu logopezii”, mai spune Constanța Popa.

Președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor amintește și faptul că „Acum toți pacienții sunt potențial infectați cu coronavirus și mulți dintre pacienții care au coronavirus au și alte boli, li se iau și alte analize, fapt pentru care o colegă a noastră de la Matei Balș, biochimistă, alături de medic și de o asistentă din spital, s-au infectat cu noul coronavirus, în condițiile în care ea nu lucrează diagnosticul PCR de biologie moleculară, ea lucrează teste uzuale pentru boli uzuale. Suntem atât de expuși și atât de marginalizați.”

Cum se luptă de 2 ani angajații din laboratoare să beneficieze de creșterea salarială din sistemul sanitar, după ce au fost „uitați” la legea salarizării

Angajații din laboratoarele medicale se zbat de 2 ani să beneficieze de creșteri salariale precum colegii lor medici sau asistenți medicali, ale căror salarii s-au dublat sau chiar s-au triplat odată cu intrarea în vigoare a legii salarizării, în martie 2018. Personalul de laborator a fost însă „uitat” atunci când s-a elaborat această lege.

De 2 ani, ei se luptă, fără succes, să beneficieze de creșteri salariale în rând cu colegii lor medici și asistenți medicali.

În urmă cu un an, chiar Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Sorina Pintea, a încercat să corecteze aceste inechități salariale, însă propunerea a fost respinsă de Parlament.

După acel moment, „un grup de 48 de parlamentari de la toate partidele au depus o propunere legislativă în care ne redau coeficieții pe care i-am avut până la 1 martie 2018. Proiectul a fost adoptat de Senat (tacit) și a ajuns la Camera Deputaților, unde a stat foarte mult. Gândiți-vă că și această lege, prin care ni se oferă o mărire mică de salariu, dar nu recuperăm coeficientul pe care îl aveam înainte de martie 2018, a fost depusă la Parlament din iunie anul trecut. Suntem în aprilie 2020”, povestește Constanța Popa.

Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor i-a trimis astăzi președintelui Klaus Iohannis un memoriu în acest sens: „Deputații ne-au votat o mică mărire de salariu, dar senatorii ne reașezaseră unde trebuie, fapt pentru care astăzi i-am trimis președintelui Iohannis un memoriu în care îi cerem să nu promulge această lege și să o retrimită la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare”, spune Constanța Popa.

Președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor mărturisește că „În bunul nostru simț, nu voiam să facem niciun fel de scandal. Dar când vezi toate astea, nici nu poți să taci.”

Textul integral al memoriului transmis astăzi de Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor președintelui Klaus Iohannis poate fi consultat aici.

Președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor: Nu este importantă creșterea capacității de testare, cea mai bună măsură de prevenție este distanțarea socială

Președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor, Constanța Popa, mai declară, pentru HotNews.ro, că nu creșterea capacității de testare este cea mai importantă pentru limitarea epidemiei de coronavirus în țara noastră, ci distanțarea socială reprezintă cea mai bună măsură de prevenție: „Nu este importantă creșterea capacității de testare. Cea mai importantă măsură este triajul pe simptomatici – asimptomatici. Poți să testezi în masă, poți să aduci milioane de teste, dar cel mai important este ca rezultatul testului să fie corect. Testarea în masă nu are efect dacă nu este făcută corect. Dacă nu sunt efectuate corect, poți să faci milioane de teste. Perioada de incubație e de la două la 14 zile, cum știi când să îi recoltezi probe? Astăzi poți să îi recoltezi și să fie negativ, iar mâine poate să fie pozitiv.”

Carantină

„În opinia mea, triajul acesta pe simptomatici-asimptomatici este foarte bun, pentru că cea mai bună măsură de prevenție este distanțarea socială”, este concluzia Constaței Popa, președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor.

Citește și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro