Orașele sunt tot mai aglomerate, cu prea puțini copaci și cu locuitori din ce în ce mai stresați – aceasta este realitatea dezbătută la Climate Change Summit 2025, evenimentul dedicat soluțiilor și inovațiilor pentru mediu, care a avut loc recent la București. În lipsa unor strategii coerente din partea autorităților, specialiștii prezenți la eveniment au venit cu soluții individuale care dau rezultate reale. 

Dr. Hanna Haveri, medic neurolog în Finlanda și singurul specialist din lume în sănătate planetară, care a fost invitată la eveniment la inițiativa Rețelei de Sănătate Regina Maria, a demonstrat că măsurile simple, aplicate local de fiecare individ în parte pot reduce semnificativ riscurile bolilor vieții moderne și, în același timp, scad amprenta de carbon și protejează planeta. 

Pentru dr. Hanna Haveri, sănătatea omului și cea a planetei nu pot fi separate. Conceptul de planetary health – „sănătate planetară“ – pornește de la ideea că tot ce se întâmplă în mediul înconjurător ne influențează direct sănătatea fizică și mentală, iar ceea ce face omul, la rândul lui, afectează natura. Teoria nu este una nouă: „Planeta este un organism în sine. Când natura este epuizată, și noi devenim vulnerabili“, a spus medicul finlandez într-un interviu exclusiv pentru HotNews.ro. 

Noutatea adusă de dr. Hanna Haveri și de colegii săi cercetători din Finlanda constă în rezultatele importante obținute de echipa sa în urma unui proiect pilot inedit, desfășurat local, în orașul Lahti, din Finlanda, în 2022, și devenit model internațional. 

Oameni mai sănătoși, amprentă de carbon scăzută, în doar două luni

În cadrul proiectului, echipa coordonată de dr. Hanna Haveri a testat o idee simplă, dar revoluționară: poate alegerea de a trăi mai „verde“ să îmbunătățească sănătatea oamenilor? Și în sens invers: pot anumite măsuri luate la nivel individual pentru a acontrola și preveni boli să influențeze pozitiv planeta? Rezultatele obținute au făcut din experimentul Lahti un model demn de a fi reprodus și promovat de reviste de specialitate precum The Lancet și British Medical Journal. 

În ce a constat proiectul pilot: cinci locuitori – un cuplu tânăr cu copii, doi adulți activi profesional și un pensionar – au primit prescripții personalizate pentru sănătatea planetei, adaptate stilulului lor de viață. Rețetele medicale au urmărit patru direcții: mișcare, alimentație, relația cu natura și mediul de locuit.

Activitățile prescrise de dr. Haveri au fost unele aparent banale, dar cu rezultate rapide: plimbări desculț prin pădure, exerciții de stretching în natură după alergare, culesul și prepararea ciupercilor comestibile, amenajarea unor zone cu flori sălbatice și „hoteluri pentru insecte“ în grădină. După două luni, rezultatele au fost notabile: amprenta de carbon a scăzut, în medie, cu 17%, nivelul de epuizare cu 36%, iar starea generală de bine a crescut cu 16%. În plus, participanții au înregistrat o scădere a nivelului colesterolului și o reducere a riscului de diabet și de boli cardiovasculare, potrivit datelor citate de revista The Lancet.

„Am fost uimită de reacții“, a spus dr. Haveri pentru The Lancet. „Mulți oameni au uitat cât de bine te poate face să te simți o simplă plimbare prin pădure sau de cât de puțin efort este nevoie, de fapt, pentru a te simți mai sănătos. Au fost plăcut surprinși să vadă cât de mult contează pașii mici.“ Deși medicul recunoaște că proiectul este un experiment, nu un studiu științific în sensul strict, scopul lui a fost atins: să crească gradul de conștientizare asupra faptului că un stil de viață prietenos cu mediul este benefic și pentru corp, și pentru minte.

Cum a redus nivelurile de stres

Unul dintre tinerii din cadrul proiectului era puternic afectat de nivelul crescut de stres cronic asociat vieții ocupate. „În cadrul proiectului, am avut un tânăr care începuse să manifeste simptome fizice pe fonul stresului ridicat. La finalul celor două luni, ne-a spus că se simte foarte ușurat. Simptomele legate de stres s-au redus considerabil, deoarece exercițiile incluse în «rețeta» sa medicală erau concepute tocmai pentru a diminua tensiunea și anxietatea. De exemplu, după o alergare i-am propus să rămână în pădurea sau parcul cel mai apropiat de casa lui și să facă stretching acolo, apoi să meargă o vreme desculț în iarbă. Ne-a mărturisit la final că aceste lucruri au fost extrem de benefice pentru el“, a povestit dr. Hanna Haveri pentru HotNews.ro.

În natură, nivelul de stres nu este niciodată egal cu cel din mediul urban, au demonstrat studiile. „Atunci când nivelul de hormoni ai stresului sunt reduși, întregul organism se relaxează, circulația sângelui se îmbunătățește, iar funcționarea creierului devine mai eficientă. Dormim mai bine, avem un somn de noapte mai odihnitor și ne recăpătăm capacitatea de concentrare și energie pentru ziua de lucru“, explică medicul de sănătate planetară.

Tot stresul este unul dintre factorii-cheie de risc pentru afecțiunile creierului. Măsurile luate de dr. Haveri și de echipa sa au avut ca unul dintre obiectivele principale și acest aspect: de a proteja creierul de afecțiunile asociate stilului de viață modern și poluării. 

5 măsuri pe care oricine le poate lua începând de mâine: rețeta medicului de sănătate planetară

Dr. Hanna Haveri spune că schimbările cu adevărat importante nu încep cu decizii mari, ci cu gesturi mici, repetate zilnic. „Totul pornește de la alegerile simple pe care le facem fără să ne gândim prea mult: ce mâncăm, cum ne deplasăm, cum ne petrecem timpul și ce avem în jurul casei.“ 

Primul pas recomandat de medicul neurolog îl putem face chiar la micul dejun: în loc de brânzeturi, care are o amprentă mare de carbon și poate crește nivelul colesterolului, putem alege legume proaspete. Această decizie are un impact dublu: protejează sănătatea inimii și a creierului și reduce povara asupra mediului.

A doua recomandare ține de mișcare: să alegem, pe cât posibil, mersul pe jos sau cu bicicleta pentru o parte din drum, în locul mașinii personale sau al altor vehicule motorizate. „Nu trebuie să renunți complet la confort, este suficientă și o porțiune scurtă parcursă activ, cu bicicleta sau pe jos“, explică medicul. 

În timpul zilei, ea sugerează momente scurte de relaxare și implicare în comunitate – o pauză de respirație, un gest de solidaritate, o conversație pozitivă – toate contribuie la reducerea stresului și la o stare de bine stabilă. 

Acasă, dr. Haveri recomandă să privim grădina sau curtea altfel: „Poate nu avem nevoie de un gazon perfect tuns, ci de copaci care oferă umbră și aer curat, adăpost pentru păsări și insecte și, în plus, protecție împotriva poluării“. 

Iar o altă formă de poluare, tot mai ignorată, este cea digitală. Timpul petrecut excesiv în fața ecranelor afectează somnul, echilibrul psiho-emoțional și, în cazul copiilor, chiar dezvoltarea cognitivă. „Și adulții ar trebui să se protejeze de această formă de stres – uneori, cel mai bun tratament e să închidem ecranele și să ieșim în cel mai apropiat colț de natură, chiar dacă e vorba doar de un parc“, spune medicul finlandez.

Manager de sustenabilitate REGINA MARIA: „Sănătatea oamenilor și protecția mediului se susțin reciproc”

Inițiativa de a o aduce la Climate Change Summit 2025 pe dr. Haveri a fost a Rețelei de Sănătate Regina Maria, iar Bianca Muntean, Sustainability Manager în cadrul rețelei, a explicat motivele ei. „Prezența doamnei dr. Hanna Haveri la Climate Change Summit, ca urmare a invitației noastre, a fost deosebit de valoroasă. Experiența sa și viziunea asupra sănătății planetare au oferit participanților perspective profunde asupra inițiativelor precum «Nature Step to Health», demonstrând că sănătatea oamenilor și protecția mediului se susțin reciproc, generând rezultate concrete și durabile pentru oameni și planetă”.

Articol susținut de Regina Maria