Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel

încât oamenilor inteligenți li se va interzice

să mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.

Autor apocrif

Caracterul vădit ilogic al titlului mi-a fost sugerat de o recentă explicație sui-generis a crizei energetice (creșterea prețurilor) dintr-o Europă dominată de ideologia Green Deal.

Pe 8 octombrie a.c., Financial Times (FT) a publicat articolul Europe’s electricity generation from wind blown off course (Producția de electricitate din energie eoliană în Europa a deviat de la cursul normal), al cărui subtitlu indică „vinovații”: Scăderea vitezei vântului este legată de „calmul global” și de schimbările climatice, spun oamenii de știință.

FT folosește pentru susținerea afirmațiilor sale date compilate de Vortex, un grup independent de modelare a vremii. Conform acelor date, viteza vântului care suflă în nordul Europei a scăzut în medie cu până la 15% pe alocuri în acest an. Apoi, ziaristul de la FT își contrazice parțial propriul subtitlu: Cauza acestei scăderi este incertă [s.m.] , spun oamenii de știință, dar o posibilă explicație este un fenomen numit „calmul global”. Acesta reprezintă o scădere a vitezei medii a vântului de suprafață din cauza schimbării climei.

Mai concret, în acest caz, schimbarea climei înseamnă desigur încălzirea globală antropogenă (produsă de arderea combustibililor fosili), care ar ridica preferențial temperatura numai în zona arctică[i] mai repede decât în zonele tropice ale atmosferei inferioare. Consecința acestei acțiuni ar fi, conform profesorului Paul Williams, expert climatic de la University of Reading, citat de FT, scăderea diferenței de temperatură nord-sud la latitudini medii și, în consecință, reducerea vântului termic[ii] la altitudini joase, adică instalarea unui „calm global”, deși, în acest caz, se referă doar la emisfera nordică.

În contextul actual al intensificării propagandei ecologice „verzi”, în care energia eoliană este considerată, alături de cea solară, unul din „soldații” fundamentali ai războiului contra încălzirii globale antropogene, „calmul global” reprezintă un factor de impact esențial pentru că reducerile, chiar și cele mici, ale vitezei vântului, influențează semnificativ dinamica atmosferică și oceanică, recte producția de electricitate „verde” (eoliană).

Conform legii formulate de fizicianul german Albert Betz în 1919, nicio turbină eoliană nu poate capta mai mult de 16/27 (59,3%) din energia cinetică a vântului. Factorul 16/27 (0,593) este cunoscut sub numele de limita Betz. În practică, turbinele eoliene la scară utilitară ating la vârf 75-80% din limita Betz. Pentru că în legea lui Betz, viteza vântului apare la puterea a 3-a, scăderea ei cu 15% reduce semnificativ factorul 0,593, ajungând undeva în jur de 0,36 valoare maximă teoretică sau 0,27 – 0,29 valoare utilitară.

Pe lângă aceste limite insurmontabile ale eficienței morilor de vânt, despre care se vorbește prea puțin sau deloc în literatura propagandistică „verde”, fermele eoliene produc ele însele perturbări ale curenților naturali de aer și amestecul stratelor de aer cald cu cele de aer rece. În consecință, pe lângă schimbări globale ale climei, se produc și schimbări regionale sau locale. De exemplu, Abbasi et al. (2016) au explicat că fermele eoliene de mari dimensiuni cu turbine înalte pot avea o influență asupra vremii, posibil asupra climei, datorită efectelor combinate ale deficitului de viteză a vântului pe care îl creează, modificărilor modelului de turbulență atmosferică pe care le provoacă și a rugozității peisajului pe care le sporesc.[iii]

De aceea, înainte de a presupune că noile construcții de ferme eoliene, precum cele recent aprobate de administrația Biden a fi ridicate pe coasta de vest a Statelor Unite, vor diminua/stopa schimbarea climei, luând în considerare numai reducerea preconizată a emisiilor de dioxid de carbon în raport cu combustibilii fosili, este important să se compare această reducere estimată a schimbării climei globale cu schimbările climatice locale și regionale suplimentare pe care producția de energie eoliană le provoacă. Prin însăși natura lor, turbinele eoliene au un impact asupra a cel puțin trei aspecte ale vremii locale/regionale și, pe termen lung, ale climei: (1) temperatura, (2) vântul și (3) precipitațiile.[iv]

De exemplu, Armstrong et al. (2014) prezintă un mecanism prin care fermele eoliene produc o creștere a temperaturii medii a terenului din jurul lor în timpul nopții.[v] În principiu, turbulența crescută conduce la creșterea amestecului din straturile superioare și inferioare ale atmosferei în partea de sub vânt a turbinelor. Wang și Prinn (2010) au arătat că utilizarea turbinelor eoliene pentru a satisface 10% sau mai mult din cererea globală de energie în 2100, ar putea provoca o încălzire a suprafeței care ar depăși 1°C în jurul instalațiile terestre.[vi]

Texas nu este doar statul american cu o producție semnificativă de petrol și gaze, locul istoric unde a debutat actuala revoluție a argilelor (fracturare hidraulică de mare volum și foraje orizontale dirijate pe argila Barnett din zona Dallas – Fort Worth). Cu peste 150 ferme eoliene, Texasul are o capacitate instalată de peste 30.000 MW – cea mai mare din întreaga țară, asigurând circa 20% din consumul total de energie al statului. Nu este surprinzător că aceste instalații produc o încălzire regională semnificativă. Analizând date înregistrate într-o perioadă de 8 ani într-0 zonă din West Texas, cercetătorii au descoperit că instalarea unui număr mare de parcuri eoliene a dus la o încălzire nocturnă pe termen lung de ~0,72°C/deceniu în timpul verii și ~0,46°C/deceniu în timpul iernii, pentru regiunile cu parcuri eoliene în raport cu regiunile înconjurătoare.[vii]

Instalăm mori de vânt ca să oprim încălzirea globală, mori care produc apoi încălzire regională. Curat murdar, coane Fănică… Se pare că milioanele de texani care au tremurat în frig și întuneric la mijlocul lunii februarie a.c. nu s-au bucurat prea mult de încălzirea regională produsă de fermele lor eoliene: instalațiile au înghețat bocnă, lipsind cetățenii de cele 20% energie regenerabilă.

Un al doilea exemplu de influență climatică a fermelor eoliene se referă la așa numitul wake effect (efectul de dâră). Turbinele eoliene extrag energie din vânt, iar în aval există o dâră de la turbina eoliană, unde viteza vântului este redusă. Pe măsură ce curgerea vântului se deplasează în aval, se produce o răspândire a acestui curent, care revine apoi la condițiile de flux liber. Efectul de dâră reprezintă influența cumulată asupra producției de energie a parcului eolian, care rezultă din modificările vitezei vântului cauzate de impactul dintre turbine. Este important să se ia în considerare efectele de dâră ale parcurilor eoliene învecinate și impactul posibil al parcurilor eoliene care vor fi construite în viitor.

Efectul de dâră poate reduce semnificativ vitezele vânturilor cu până la 70 km/oră în aval pe suprafețe relativ mari (Fig. 1 și Fig. 2). Această situație poate crea probleme economice semnificative pentru că apare o competiție când ferme eoliene multiple sunt construite în aceeași regiune și folosesc același vânt.

Efectul de dâră va modifica și precipitațiile locale, pnetru că vîntul din aval are mai puțină energie și acest lucru afectează umiditatea relativă a aerului, care este o funcție de energia conținută în aer. Cu alte cuvinte, extrăgând energie cinetică din vântul care suflă spre turbine, acestea au potențialul de a modifica umiditatea relativă a vântului din aval.

Figurile 1 și 2 au fost realizate deasupra a două ferme eoliene din Marea Nordului, offshore Danemarca. Se poate lesne observa că prezența morilor de vânt cauzează efecte de dâră semnificative și două situații atmosferice diferite, care vor modifica regimul precipitațiilor din zonă. E vorba de un front de aer rece și umed care trece peste suprafața mai caldă a mării.

Gâlceava experților climatici

Am început articolul prin a cita un expert climatic din Marea Britanie care tocmai a atribuit actualul „calm global” schimbării antropogenice a climei. Această presupunere este agreată și de membrii UN IPCC , care preconizează că viteza vântului în Europa de vest, centrală și de nord va scădea cu până la 10% în lunile de vară până în 2100, pe baza unei încălziri de 1,5°C peste nivelul preindustrial. Iar mai puțin vânt va avea un impact direct asupra cantității de electricitate care poate fi generată de numeroasele parcuri eoliene din Europa.

Aici intrăm în plină contradicție logică:

Schimbarea climei (aka încălzirea globală antropogenă) va produce mai multe uragane și cicloane.[viii] Pe de altă parte, aceeași schimbare a climei va produce mai puțin vânt!!!Citeste continuarea articolului pe Contributors.ro