CNSAS: În perioada 1980-1989, Securitatea a recrutat peste 4.300 de studenți. Cei mai mulți colaboratori lucrau în învățământ

Securitatea a recrutat, din 1980 până în 1989, aproximativ 200.000 de colaboratori, dintre care cei mai mulți erau bărbați. Peste 4.300 dintre ei erau studenți, iar 30.200 aveau studii superioare, conform datelor publicate miercuri de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Cei mai numeroși erau cei care lucrau în învățământ, scrie News.ro.

Majoritatea celor recrutaţi de Securitate în perioada 1980 – 1989 erau bărbaţi, peste 158.000. Aproape 30.200 aveau studii superioare, în timp ce peste 4.300 erau studenţi. Peste 8.500 dintre cei recrutaţi proveneau din mediul rural.

În ce domenii lucrau

Cel mai mare număr de informatori era în învățământ, peste 8.500. Peste 3.600 erau medici sau asistenți, iar 800 lucrau în domeniul juridic. Aproximativ 4.200 erau membri ai clerului, din toate cultele recunoscute, în timp ce peste 1.000 aveau ocupaţii în domeniul artelor. 

Circa 100.000 de informatori au fost abandonaţi, pentru că erau „fără posibilităţi”, un mod de a spune că au renunțat să mai colaboreze. De asemenea, „fără posibilităţi” mai putea însemna că nu au fost apreciaţi corect de către ofiţerii recrutori sau că şi-au schimbat domiciliul sau locul de muncă și nu mai pot fi folosiți.

Securitatea urmărea nemulțumiții

Securitatea a primit sarcina de a urmări nemulțumiții, care deveneau din ce în ce mai vocali, în timp ce calitatea traiului scădea.

„Confruntat cu o situaţie economică care se deteriora rapid, cu degradarea condiţiilor de trai ale populaţiei şi cu izolarea pe plan extern (izolarea chiar şi în interiorul lagărului socialist), regimul de la Bucureşti considera că soluţia era creşterea represiunii”, a precizat CNSAS.

O treime din numărul total al colaboratorilor Securităţii din întreaga perioadă comunistă a fost recrutată în ultimii ani ai regimului, 1980-1989. 

Planul de muncă din perioada 1980-1989 se prezenta astfel:

• Direcţia I (Informaţii Interne): peste 500 de colaboratori noi, cărora li se adăugau cei 78.000 recrutaţi de Serviciul I al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 78.500).
  
• Direcţia II (Contrainformaţii în domeniul economic): 2000, cărora li se adăugau 39.000 recrutaţi de Serviciul II al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 41.000).
  
• Direcţia III (Contraspionaj): peste 4600, plus 11.500 recrutaţi de Serviciul III al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 16.100).
  
• Direcţia IV (Contrainformaţiile militare şi penitenciarele): 18.500.

Deși Direcția I avea cel mai mare număr de colaboratori, planurile regimului comunist de dezvoltare a industriei și de plată a datoriei externe au dus la creșterea numărului de colaboratori în domeniul economic – 41.000 faţă de 18.600 în decada anterioară.

Numărul total al colaboratorilor Securităţiii, începând din 1948 și până la căderea regimului comunist, este de aproximativ 650.000.