Comisia de la Veneția: România să păstreze rolul președintelui în procedura de numire și revocare a procurorilor șefi și să renunțe la secția specială pentru anchetarea magistraților – raport preliminar pe legile justiției

Comisia de la Veneția a publicat vineri raportul preliminar privind legile justiției din România, cu o serie de recomandări pentru autorități, principala fiind aceea de a menține rolul președintelui și al CSM în procedura de numire și revocare a procurorilor șefi DNA și DIICOT și a Procurorului General.

Amintim că președintele României nu a fost scos din procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt, însă poate refuza numirea înaintată de ministrul Justiției o singură dată, motivat. CSM are rol consultativ în procedură, atât în prezent cât și în forma nouă a Legii 303/2004 privind Statutul magistraților. În plus, în privința revocării, Curtea Constituțională a precizat, in decizia luată în cazul revocării procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi, că președintele este obligat să semneze decretul de revocare propus de ministrul Justiției.

Recomandările Comisiei de la Veneția vizează în principal modificările aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Documentul poate fi consultat aici (limba engleză, pdf)

Din raportul preliminar:

„Comisia de la Veneția recomandă autorităților României să:

– Reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;

– Scoată sau să clarifice prevederile care permit procurorilor superiori sa invalideze soluțiile dispuse de procurori pe motiv că nu sunt întemeiate.

– Elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;

– Suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

– Reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;

– Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);

– Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;

– Să renunțe la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;

– Să se asigure că măsurile de „screening” pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații.”

Raportul final pe cele trei legi ale justiției al Comisiei de la Veneția, for consultativ al Consiliului Europei, va fi publicat în octombrie. Tot în octombrie se va prezenta și punctul de vedere pe Codul penal și Codul de procedură penală.