Comisia Europeană a prezentat un plan gândit să ajute industria auto din UE care se confruntă cu probleme serioase
Comisia Europeană a prezentat miercuri planul denumit „Industrial Accelerator Act” care este gândit să ajute în special industria auto din UE și este construit în jurul conceptului de „Made in Europe”. Proiectul a fost amânat de mai multe ori și are o mulțime de opozanți.
Legea propusă vizează utilizarea puterii financiare uriașe a achizițiilor publice ale statelor membre, evaluată la peste 2.000 de miliarde de euro, pentru a susține industriile interne aflate în dificultate, scrie Reuters. Comisia spune că legea va duce și la crearea de locuri de muncă.
Propunerea legislativă stabilește cerințe privind conținutul produs în UE la produsele achiziționate prin proceduri de achiziții publice sau care primesc subvenții pentru a fi construite.
Textul condiționează acordarea banilor publici (contracte publice, licitații, ajutoare de stat și orice altă formă de sprijin financiar) de localizarea în Europa a unei părți din producție în anumite segmente industriale esențiale.
Regulile acoperă sectoare considerate strategice: baterii, energie solară și eoliană, producția de hidrogen și centralele nucleare.
Pentru fiecare tehnologie sunt stabilite cerințe specifice, în funcție de obiectiv, fie că vorbim despre menținerea unei industrii deja existente, sau despre readucerea în Europa a unei părți dintr-o industrie dominată de China.
Spre exemplu, producătorii de vehicule electrice achiziționate prin contracte publice ar trebui – la șase luni după ce legea intră în vigoare – să garanteze că acestea sunt asamblate în UE și că 70% din componente (cu excepția bateriei) sunt fabricate în UE. Sunt limite și la producția de aluminu și oțel, dar și la câteva componente ale bateriilor.
Conceptul „made in Europe” (produs în Europa) este cel care a pus cele mai mari probleme la negocieri, fiindcă diversele părți au avut păreri diferite asupra definiției exacte.
Există și alte serii de condiții: investitorul străin nu poate deține pachetul majoritar într-o companie din UE, trebuie să angajeze mai ales lucrători europeni și trebuie să acorde licențe pentru proprietatea intelectuală în beneficiul investiției din UE.
Planurile au sprijin puternic din partea Franței, care a dorit limite mai stricte privind țările din afara UE ce pot beneficia de lege.
Statele membre UE și Parlamentul European trebuie pe viitor să negocieze și să finalizeze legea, ceea ce înseamnă că sigur vor apărea modificări suplimentare, dat fiind că guvernele au poziții care se contrazic. Proiectul este puternic sprijinit de Franța, care cerea limite mai stricte privind țările din afara UE ce pot beneficia de lege.
Suedia și Cehia s-au opus unor reguli stricte, avertizând că acestea ar putea descuraja investițiile și ar duce la creșterea prețurilor. Și Germania a adoptat un ton precaut, cancelarul Friedrich Merz declarând luna trecută că regulile privind preferința europeană ar trebui să fie o „ultimă soluție” și să includă și alți parteneri comerciali.
