Decizia pronunțată de tribunal în 8 iulie nu este definitivă, în schimb este executorie. Se aplică de îndată. Cum s-au apărat cele două tabere liberale și cum explică Tribunalul București decizia dată în favoarea contestatarilor lui Ilie Bolojan.
- Care sunt consecințele asupra conducerii PNL.
- Când a cerut conducerea lui Ilie Bolojan modificarea statutului.
- Aripa Veștea – Gorghiu are acum mai multă putere în partid.
Cele două tabere din PNL și-au expus motivele în fața instanței. Ambele au spus că se bazează pe Statutul partidului.
Cei 18 contestatari liberali au susţinut că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de încuviințarea lor de către Tribunalul București și de publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial.
În schimb, conducerea PNL a spus că a privi lucrurile astfel înseamnă o ingerință a instanței de drept comun în chestiuni de organizare internă a partidelor. „O ingerință care excedează rolului constituțional al instanțelor judecătorești și care nu își găsește temei legal”, conform avocatului PNL.
Concluzia instanței?
„Modificările aduse statutului unui partid politic nu sunt aplicabile şi opozabile decât dacă au fost încuviințate de către Tribunalul Bucureşti, au fost înregistrate în Registrul partidelor politice, iar hotărârea judecătorească a fost publicată în Monitorul Oficial”, și-a justificat Tribunalul București hotărârea de a suspenda actele adoptate în cadrul Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie.
Argumentele din proces
Între cei 18 liberali care îl contestă pe Ilie Boloja se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu. Ei au continuat să meargă pe linia cu care câștigaseră primul proces: un statut devine legal după validarea de către instanță.
Ei au invocat că aplicarea anticipată a unui statut necontrolat judiciar conduce la nulitatea absolută a actelor adoptate. În plus, au acuzat că Congresul s-a întemeiat pe acte nestatutare ale Consiliului Național Extraordinar și pe o convocare nelegală.
De cealaltă parte, conducerea lui Ilie Bolojan a spus în instanță că aceiași oameni n-au mai avut aceleași argumente când, la congresul anterior, au fost aleși ei. „Argumentele reclamanților în sensul că modificările aduse statutului unui partid politic produc efecte numai după încuviințarea modificărilor de către Tribunalul București sunt cel puțin surprinzătoare din perspectiva faptului că, la congresul anterior al Partidului Național Liberal, o parte dintre reclamanți au candidat și au obținut funcții în partid în baza unui statut modificat la respectivul congres”, a invocat PNL în instanță, potrivit motivării intrate în posesia HotNews.
Cum s-a apărat PNL: ingerință în organizarea unui partid
La fel ca în cazul procesului de la Tribunalul Ilfov, unde a fost suspendate decizia privind convocarea Congresului, avocatul PNL a reclamat o ingerință a instanței de drept comun în chestiuni de organizare internă și de orientare politică a partidului, „o ingerință care excedează rolului constituțional al instanțelor judecătorești și care nu își găsește temei legal”.
„A admite, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea unor hotărâri precum cele de față ar crea un precedent susceptibil de a transforma instanțele de drept comun într-o cale curentă de soluționare a disputelor politice interne ale partidelor, de fiecare dată când o decizie a unui organ de conducere nu este pe placul unei facțiuni sau al unor membri nemulțumiți”, a invocat avocatul PNL la proces, potrivit hotărârii Tribunalului București.
Referitor la modificările aduse Statutului, avocatul PNL a precizat că lipsa încuviințării judecătorești „afectează cel mult opozabilitatea externă a modificărilor, iar nu valabilitatea internă a hotărârii Congresului cu privire la propriile sale organe de conducere”.
Tribunalul: Curtea de Arbitraj nu este prioritară instanței
Deși a admis că PNL a prevăzut în statut organismul Curtea de Arbitraj, care are ca atribuţii în soluţionarea diferendelor dintre organismele și membrii partidului, Tribunalul București susține că „nu s-au invocat dispoziţii legale sau statutare care să impună reclamanţilor obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile în faţa Curţii de Arbitraj”.
Prin urmare, Tribunalul a apreciat că în cazul de față nu sunt aplicabile dispoziţiile Codului de Procedură Civilă referitoare la procedura prealabilă obligatorie.
„Tribunalul reţine că existenţa unei căi de atac administrative şi obligativitatea parcurgerii unei proceduri (administrative) în faţa jurisdicţiilor interne ale partidului nu înlătură dreptul reclamanţilor de a solicita instanţei de judecată dispunerea unei măsuri urgente şi provizorii cu privire la deciziile adoptate de către organele de conducere ale unui partid politic, în cadrul procedurii speciale instanţa urmând a analiza strict condiţiile de admisibilitate propriu-zise ale ordonanţei preşedinţiale”, a argumentat judecătorul Tribunalului București decizia din 8 iulie.
Tribunalul a mai reținut că Statutul partidului şi Regulamentul de arbitraj „nu prevăd în mod expres ca litigiile având ca obiect obținerea unei hotărâri cu caracter provizoriu cum este cazul ordonanței președințiale vor fi deduse cu prioritate organelor jurisdicționale interne”.
„Este în favoarea reclamanţilor”
Tribunalul a apreciat că solicitarea celor 18 reclamanți este admisibilă deoarece întreaga procedură de convocare a Congresului Extraordinar din data de 21 iunie 2026 s-a realizat sub imperiul unui Statut modificat al partidului. Acesta era neaprobat şi neînregistrat la Tribunalul Bucureşti.
Statutul aplicabil era, spune instanța, cel înregistrat la instanţă, în iulie 2025.
„Tribunalul nu poate lua în considerare apărarea pârâtului potrivit căreia convocarea congresului s-a realizat conform art. 66-69 din statutul adoptat de Congresul din 12 iulie 2025 şi doar alegerea organelor de conducere s-a realizat în modalitatea prevăzută în noul statut modificat”, se mai arată în hotărârea Tribunalului.
Tribunalul a reținut că aspectele organizatorice legate de convocarea şi desfăşurarea Congresului Extraordinar din 21 iulie, inclusiv posibilitatea depunerii de moţiuni şi, implicit, alegerea organelor de conducere, s-au realizat în conformitate cu noile modificări ale statutului, motiv pentru care a apreciat că „aparenţa de drept este în favoarea reclamanţilor”.
„Consecinţele juridice directe şi iminente”
Și condiția urgenței, specifică ordonanței președințiale, a fost îndeplinită, în opinia tribunalului, având în vedere „consecinţele juridice directe şi iminente, în urma punerii în executare a actelor contestate”.
„Tribunalul reţine că urgența derivă din împrejurarea că, reclamanţii şi-au probat susţinerile în sensul demarării împotriva acestora a unor consecinţe juridice directe şi iminente, ca urmare a punerii în executare a actelor contestate, solicitarea de demisie, mandatul de excludere şi înlăturarea din funcţiile de conducere pe care le deţineau la nivelul structurilor teritoriale ale partidului, în urma adoptării Deciziilor BPN din 23.06.2026.
Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanţilor, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan faptic având în vedere că pierderea calităţii de membru al partidului şi, odată cu ea, a funcţiilor de conducere şi a apartenenţei la grupurile parlamentare ar afecta însuşi statutul juridic, politic şi moral al reclamanţilor prin pierderea exerciţiului drepturilor statutare şi posibilitatea de a participa la viaţa internă a partidului”, conchide judecătorul Tribunalului București în motivare.
Instanța subliniază în document că decizia de suspendare este una provizorie și nu exclude ca pe fondul cauzei, „în temeiul unui probatoriu mult mai complex şi a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluţie diferită de cea pronunţată în ordonanţa preşedinţială”.
PNL a anunțat că va contesta decizia Tribunalului București. Procesul se va muta la Curtea de Apel București, a cărei decizie va fi definitivă.
Tot la Curtea de Apel București, în 21 iulie se va judeca și contestația pe care PNL a formulat-o împotriva deciziei Tribunalului Ilfov, privind suspendarea convocării Congresului.
Urmarea: se revine la vechea conducere
La Congresul PNL din 21 iunie a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte.
Acum, după suspendarea deciziei, se revine la vechea conducere cu patru prim-vicepreședinți, între care trei contestatari ai lui Bolojan: Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu, demisionar între timp.
Cererea privind modificarea statutului PNL a fost depusă la Tribunalul București la două săptămâni după Congres. Dosarul a fost înregistrat la instanță în 7 iulie, însă nu a primit încă termen de judecată, potrivit datelor de pe portalul instanței.
