Consiliul European se reuneşte la 23-24 iunie 2022, la Bruxelles
Consiliul European se reuneşte în zilele de 23 şi 24 iunie 2022, la Bruxelles, având pe ordinea zi subiecte precum relaţiile Uniunii cu partenerii externi, situaţia din Ucraina, cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, aspecte economice, Conferinţa privind viitorul Europei şi relaţiile externe, notează Agerpres.
Consiliul European din 23-24 iunie va purta o discuţie strategică cu privire la relaţiile Uniunii Europene cu partenerii săi în Europa, inclusiv cu privire la modalităţi de promovare a dialogului politic şi de consolidare a securităţii, stabilităţii şi prosperităţii continentului european.
Liderii UE vor discuta totodată despre cele mai recente evoluţii în legătură cu invazia Rusiei în Ucraina – inclusiv despre impactul acestuia asupra crizei mondiale a securităţii alimentare -, precum şi despre continuarea sprijinului economic, militar, politic şi umanitar, acordat Ucrainei de către UE.
Un alt subiect pe ordinea de zi a reuniunii este dat de cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, iar Georgia şi Republica Moldova au depus cererile la 3 martie 2022. Comisia Europeană a emis avizul cu privire la cererile depuse de aceste ţări la 17 iunie 2022, mai scrie site-ul Consiliului.
Liderii UE vor discuta despre situaţia economică şi despre recomandările specifice fiecărei ţări, ca parte a semestrului european 2022. Aceştia vor discuta, de asemenea, despre adoptarea de către Croaţia a monedei euro, pe baza raportului său de convergenţă.
Cu privire la Conferinţa privind viitorul Europei, Consiliul European va lua în discuţie propunerile prezentate în raportul final, care a fost prezentat celor trei copreşedinţi ai conferinţei la 9 mai 2022. Conferinţa a fost lansată în martie 2021, în urma semnării unei declaraţii comune care a pregătit terenul pentru o serie de dezbateri şi discuţii ce au permis oamenilor din toate colţurile Europei să îşi exprime ideile şi să contribuie la conturarea viitorului Europei.
Nu în ultimul rând, în funcţie de evenimente, Consiliul European poate aborda chestiuni specifice de politică externă.
Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una extraordinară şi s-a desfăşurat în zilele de 30 şi 31 mai 2022, la Bruxelles. Consiliul European a adoptat atunci concluzii privind Ucraina, securitatea alimentară, securitatea şi apărarea şi energia.
Tot la 30-31 mai 2022, Consiliul European a convenit asupra faptului că cel de al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei va acoperi ţiţeiul, precum şi produsele petroliere livrate din Rusia către statele membre. Se va face o excepţie temporară pentru ţiţeiul livrat prin conducte. În cazul unor întreruperi bruşte ale aprovizionării, se vor introduce măsuri de urgenţă pentru a asigura securitatea aprovizionării, conform site-ului Consiliului.
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine oficial una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul European defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul „concluziilor”, adoptate în cadrul reuniunilor şi care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.