Consumul populației depășește nivelul veniturilor, spune raportul BNR. Câți români primesc încă banii în plic la salariu

În urmă cu câțiva ani, circula o butadă: ce face un român cu 100 de euro? Răspuns: mai face un credit de 1.000 de euro și se duce în concediu în Thassos! 

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

„Rata brută de economisire a populației s-a menținut negativă în perioada post-pandemică, indicând că, în ansamblu, consumul populației depășește nivelul veniturilor curente, surplusul fiind finanțat fie din economii acumulate, fie prin credit”, arată BNR în Raportul asupra stabilității, publicat marți.

Nu doar statul consumă mai mult decât câștigă, dar și oamenii.

25% dintre angajați iau banii în plic

Oamenii lui Mugur Isărescu mai spun că aceste vulnerabilități ar putea fi amplificate de încetinirea ritmului de creștere a veniturilor disponibile reale, pe fondul unei inflații ridicate și ca efect al măsurilor fiscale, precum și de evoluția modestă a activității economice. 

Raportul BNR că un sfert din salariați încă primesc salariul la plic (trei sferturi îl încasează într-un cont bancar) și că jumătate dintre pensionari primesc pensia doar în numerar, pondere similară celei din urmă cu 3 ani.

Creșterea veniturilor nu s-a reflectat într-o creștere a economisirii

Rata brută de economisire a populației s-a menținut negativă în perioada post-pandemică. Asta indică faptul că, în ansamblu, consumul populației depășește nivelul veniturilor curente. De unde se consumă diferența? Din vechile economii acumulate sau din credit.

Majoritatea contribuabililor la Pilonul II (68%) au peste 35 de ani, iar la Pilonul III peste 45 de ani (58%), ceea ce indică nevoia implicării mai active a persoanelor tinere pentru consolidarea viitorului financiar.

Numai 1 din 15 români pun bani deoparte pentru când n-o să mai poată munci 

„Totodată, numai 7% din populație economisește pentru bătrânețe, semn al unei incluziuni financiare reduse. Deși în ușoară creștere, România rămâne pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere”, avertizează BNR..

Comparativ cu Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai scăzut grad de incluziune financiară, respectiv 71%, comparativ cu media UE de 94 la sută și cu economiile similare din regiune (Grafic L). Această situație se reflectă și în cel mai redus nivel al intermedierii financiare dintre statele Uniunii.

De ce se feresc românii de bănci

Între principalele motive pentru care persoanele nu dețin un cont și au peste 15 ani se numără, susține raportul BNR

• fondurile insuficiente (37%), 
• lipsa încrederii în bănci și instituții financiare similare (36%), 
• serviciile financiare prea scumpe (36%) și 
• altcineva din familie are un cont (35%)”

Familia și prietenii, principalii creditori

În cazul unor situații de urgență, majoritatea persoanelor apelează la familie și prieteni pentru a obține fonduri (42% dintre persoanele cu vârsta de 15 ani și peste), următoarele surse principale fiind economiile personale (22%) și veniturile de la locul de muncă (13%). 

68% dintre respondenți consideră că este posibil să obțină fonduri pentru situații de urgență în termen de 30 de zile, iar pentru majoritatea acest lucru nu este dificil sau este dificil doar într-o oarecare măsură.

Cele mai presante probleme financiare pentru populația adultă din România sunt:

1. Plata costurilor medicale în cazul unei boli grave sau accident – pentru o treime din persoanele cu vârsta de peste 15 ani, 

2. Plata cheltuielilor lunare și a facturilor – în cazul a 26% din persoanele cu vârsta de peste 15 ani și 

3. Resursele financiare pentru bătrânețe pentru 17% dintre adulți.